Cum a scăpat proiectul energetic Bâsca Mare – Nehoiașu de presiunea activiștilor de mediu inspirați de Rusia

Unul dintre cele mai controversate și ambițioase proiecte energetice din România, devierea apelor râului Bâsca Mare printr-o galerie subterană de 16 kilometri până la hidrocentrala de la Nehoiașu, a fost declarat recent proiect de siguranță națională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar Ilie Bolojan, la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Aceas-
tă decizie transformă proiectul început în urmă cu peste un deceniu în prioritate strategică a statului român, într-un context global în care independența energetică devine un obiectiv critic pentru securitatea economică și geopolitică a oricărui stat european.

Prin proiectul de la Bâsca Mare – Nehoiașu, apele de munte vor fi captate în zona Gura Teghii, urmând a fi deviate printr-o galerie subterană de 16 km până la hidrocentrala din Nehoiașu. Investiția este realizată în proporție de 85 la sută, iar autoritățile estimează că, în maximum trei ani, hidrocentrala va fi complet funcțională.

„În maximum trei ani cele zece hidrocentrale trebuie finalizate să poată intra în producție. Este o energie ieftină, curată, constantă și sigură și ar permite în anii următori, alături de nuclear, o independență energetică a României, siguranță și foarte probabil condiții mai bune, un preț mai mic al energiei și competitivitate mai bună a economiei naționale”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, cele zece hidrocentrale în construcție vor adăuga un plus de 10 la sută la producția hidroenergetică actuală a țării, contribuind astfel la scăderea prețurilor la energie și la creșterea competitivității economiei.

Decizia CSAT de a declara acest proiect „de interes național” scoate proiectul de sub blocajele juridice și administrative generate până acum de opoziția activiștilor de mediu. Proiectul a fost criticat dur de ecologiști, care avertizează că devierea râului va afecta grav fauna, flora și echilibrul hidrologic al zonei. Aceștia susțin că, în contextul secetei accentuate, debitul râului a scăzut dramatic și că proiectul este „falimentar energetic” și „devastator ecologic”. Îngrijorări apar și în rândul localnicilor din Gura Teghii, care se tem că scăderea debitului râului le-ar putea lăsa fântânile fără apă.

Susținătorii proiectului, inclusiv oficiali din sectorul energetic și guvernamental, merg mai departe și lansează acuzații grave: anumiți activiști de mediu ar fi influențați sau chiar susținuți de interese rusești, în scopul blocării independenței energetice a României. Fără energie produsă pe plan intern – hidro, nucleară, fotovoltaică, eoliană sau din gazul extras din Marea Neagră – România ar rămâne vulnerabilă în fața presiunii energetice externe, în special a Rusiei, a cărei economie depinde în proporție de 30 la sută de exportul de gaz.

Proiectul de la Bâsca Mare nu este doar o investiție locală, ci o piesă-cheie într-un efort național de a elimina complet dependența de gazul rusesc, urmând tendința generală a Uniunii Europene. Cu fiecare megawatt produs de hidrocentralele din munții Buzăului, România se apropie de o autonomie energetică care înseamnă nu doar confort economic, ci și securitate națională.

Buzăul devine astfel un punct strategic pe harta energetică a țării, dar și o zonă de confruntare între ecologie, dezvoltare și interese geopolitice. Finalizarea proiectului hidroenergetic de la Bâsca Mare este, potrivit autorităților, un pas necesar în lupta pentru o Românie independentă energetic. Însă acest drum va trebui parcurs cu grijă, echilibrând nevoia de securitate cu responsabilitatea față de mediu și comunitățile locale.

Proiect anulat de instanță

Comunitatea Declic – o organizație  nonguvernamentală care cuprinde, conform site-ului propriu, peste 1,1 milioane de membri care „militează pentru o societate mai dreaptă” -, a reușit să obțină, în vara anului 2022, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, anularea autorizaţiei de construire pentru proiectul Hidroelectrica care urma să fie pus în practică pe râul Bâsca Mare din Munţii Buzăului.

Activiștii de mediu susțineau că râul se afla la un pas de un dezastru ecologic, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II. Aceștia spun că, astfel, râul ar fi fost secat, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar fi rămas fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Mai mult decât atât, asanarea cursului de apă ar fi afectat și debitul râului Buzău, după cum susțin activiștii Declic.

În prima instanță, Tribunalul Cluj a constatat, în luna februarie 2022, că acordul de mediu pentru proiect a fost emis ilegal. Se pare că autorizaţia de construire a fost emisă în urma unei evaluări de mediu realizată de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, „controlat de controversatul Dan Ioan Popescu”, fost ministru al Industriei şi Economiei, după cum precizau reprezentanții Declic într-un comunicat. Ulterior, Curtea de Apel Cluj a decis să mențină decizia instanței de fond, Tribunalul Cluj, iar râul Bâsca, de o importanță mare și pentru alte cursuri de apă din Carpații de Curbură, este salvat de la dispariție.

Istoricul proiectului

În toamna anului 2019, Hidroelectrica a alocat 63 de milioane de lei pentru construcția derivației Surduc-Nehoiașu. Aducțiunea ar fi urmat să conducă apa de la barajul Surduc până la hidrocentrala de la Nehoiașu, construită în 1988. Construcția derivației ar fi costat până la 78 de milioane de lei și avea termen de finalizare anul 2023. Proiectul hidroenergetic a fost demarat în 1981 prin decret al lui Nicolae Ceaușescu.

Ce au reclamat ecologiștii

Activiștii de mediu susţin că proiectul include realizarea unui baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul ar devia râul printr-un tunel de aducțiune, la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel, râul ar fi secat complet pe toată lungimea cursului din județul Buzău și ar fi lăsat doar Bâsca Roziiei, cu jumătate din debit. Galeria de aducțiune de pe Bâsca Mare ar afecta și râul Buzău, fiind un afluent al acestuia.

Declic a contestat autorizația de construire 175/2015 emisă de Consiliul Județean Covasna. Autorizația a fost emisă pe baza unui acord de mediu care are la origine o evaluare de mediu făcută de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru al Economiei, Dan Ioan Popescu.

„Agenția regională pentru protecția mediului Sibiu a emis acordul de mediu din 2009, pe baza unei evaluări făcute de firma ISPH. În 2009 era în vigoare un ordin din 2003, potrivit căruia o firmă care efectuează evaluare de mediu pentru un proiect pe care ea însăși l-a scris nu mai are voie să facă evaluări (i se anulează certificatul de atestare). Din moment ce ISPH a scris proiectul, autoritățile de mediu nu doar că erau obligate să respingă studiul efectuat de ISPH, ci și să-i anuleze acestei firme certificatul. Și dacă nu ar fi vorba de proiectul lor, tot nu este în regulă, pentru că cei de la ISPH sunt cei mai fervenți adepți ai amenajărilor hidroenergetice și ar fi culmea să recunoască impactul lor asupra mediului!”, declara pentru G4 Media.ro biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.

Potrivit biologului, râul Bâsca Mare este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice. Râul include o vale spectaculoasă, cu potențial turistic. Potrivit lui Călin Dejeu, suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei de arii naturale protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, zece specii de pești ar putea pieri dacă barajul este finalizat, patru dintre ele fiind specii protejate Natura 2000. Va fi afectată astfel atât vidra, cât și Carabus variolosus, o specie de gândac de apă pe cale de dispariție în România, specie pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Penteleu.

„Avem infringement din cauza amenajărilor hidroenergetice în ariile naturale protejate. România este în faza precontencioasă de infringement în cazul 2015/ 4036 al Comisiei Europene privind încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România. Cazul nu a ajuns deocamdată pe rolul Curții de Justiție a  Uniunii Europene (CJUE). Tocmai de aceea, ecologiștii solicită Comisiei Europene să includă devierea râului Bâsca Mare în această cauză”, afirmau activiștii Declic.