„Duminica Femeilor Mironosițe” este considerată în tradiția ortodoxă „Ziua femeii creștine” și este un prilej de cinstire a rolului esențial pe care femeia îl are în familie și în comunitate.
Femeile mironosițe sunt pomenite pentru gestul lor de iubire și credință: au mers dis-de-dimineață la mormântul lui Iisus cu miresme pentru a-I unge trupul, în ciuda riscurilor. Ele au devenit astfel vestitoarele Învierii, înaintea apostolilor, fiind un simbol al devotamentului feminin și al slujirii necondiționate.
Aceste femei, arată ziarullumina.ro, citând din Sinaxar, Duminica a treia după Paşti, sunt numite „mironosiţe” pentru că au adus mir să ungă trupul Domnului în prima zi a săptămânii (Duminica): „Femeile mironosiţe, având ca nişte uceniţe dragoste fierbinte pentru Hristos, cumpărând miruri de mult preţ, au venit noaptea la mormânt, atât de frica iudeilor, cât şi din pricina obiceiului, ca să-L plângă şi să-L ungă cu miresme în zorii zilei şi să împlinească atunci ceea ce nu se putuse face, din pricina grabei, la îngropare”.
Femeile mironosițe sunt numite explicit de Sfântul Evanghelist Marcu: Maria Magdalena, Maria mama lui Iacov și Salomeea. Sfântul Luca le adaugă pe Ioana și „celelalte femei”, (Luca 24,10), în timp ce Matei face referire și la mama fiilor lui Zevedeu (Matei 27,56).
Ele sunt modele de credință tăcută, curaj discret și slujire jertfelnică, rămânând în istoria mântuirii ca primele care L-au văzut pe Hristos cel Înviat și L-au vestit lumii.
