BUZZ IFF, festivalul dedicat cinematografiei europene de calitate, sărbătorește anul acesta zece ani de existență. Cu prilejul acestei ediții aniversare, festivalul își continuă cu fidelitate misiunea de a aduce în fața publicului din Buzău filme valoroase care, în mod obișnuit, nu ajung pe marile ecrane din România. Ca în fiecare an, spectatorii sunt invitați să exploreze noi perspective și direcții în arta cinematografică. BUZZ IFF este parte a Buzău International Arts Festival (BIAF), alături de Comic 7B. BIAF este un festival unic în peisajul cultural românesc, apreciat și la nivel internațional, născut ca reacție la pandemia de Covid, una dintre cele mai mari provocări recente prin care a trecut omenirea. Înscrierile pentru firmele care vor intra în competiția BUZZ IF din acest an sunt în plină desfășurare și se vor încheia pe data de 5 mai.
Despre evoluția BUZZ IFF – de la prima ediție și până în prezent, când face parte din BIAF – dar și despre planurile de viitor, ne-a vorbit Mihaela Constantinescu, fondator și director al ambelor festivaluri, într-un interviu special.
Reporter: Cum a început acest festival?
Mihaela Constantinescu: La început, BUZZ IFF a fost conceput ca un festival internațional de film dedicat exclusiv regiunii Europei Centrale și de Sud-Est, iar denumirea sa era BUZZ CEE. Însă, începând cu cea de-a cincea ediție, am decis să lărgim orizontul și să dedicăm festivalul întregii Europe. Primisem un număr tot mai mare de înscrieri din partea regizorilor și producătorilor europeni, iar această deschidere a venit firesc, mai ales că ne dorim să promovăm povești relevante din întreaga Europă.
Scopul nostru a fost mereu acela de a crea o punte între culturi diferite, dar în același timp surprinzător de asemănătoare. Am mers pe ideea de „unitate în diversitate”, iar această schimbare a reprezentat un moment de cotitură pentru festival.
De atunci, BUZZ IFF a evoluat constant: s-a extins ca durată, a atras tot mai mulți participanți și voluntari și și-a diversificat selecțiile. Inițial, am început cu trei secțiuni: lungmetraj de ficțiune, lungmetraj documentar și scurtmetraj de ficțiune. Ulterior, am introdus o categorie dedicată scurtmetrajelor studențești, pentru a sprijini tinerii cineaști și a le oferi vizibilitate.
În urmă cu doi ani, am adăugat și o secțiune dedicată filmelor pentru copii, în completarea evenimentelor dezvoltate în cadrul BIAF. A fost un pas firesc, având în vedere interesul crescut pentru activitățile dedicate celor mici și dorința noastră de a promova și producțiile europene destinate copiilor.
Rep: Ați avut invitați și din Israel la edițiile anterioare ale festivalului. Va fi la fel și la ediția aniversară cu numărul zece? Sau pregătiți și alte surprize?
M.C.: Festivalul se adresează în principal țărilor europene, însă includem și Turcia și Israel, acestea făcând parte din programul Europa Creativă Media. Am luat această decizie atât datorită numărului mare de cineaști israelieni care ne trimit proiecte, cât și pentru că Uniunea Europeană colaborează strâns cu ambele țări. Așadar, prezența Israelului 
și a Turciei în cadrul festivalului este firească și va continua și în edițiile viitoare.
Rep.: Ce schimbări au avut loc în cadrul festivalului de-a lungul anilor?
M.C.: Festivalul a evoluat considerabil în ultimii ani și am ajuns la un format pe care dorim să-l păstrăm în continuare. Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea competiției de film pentru copii, o secțiune care ne dorim să crească și să avem și mai multe producții dedicate celor mici. Aici diferența este că această competiție e deschisă către întreaga lume, nu doar către Europa. Filmul pentru copii este, din păcate, destul de puțin reprezentat la nivel european.
O caracteristică majoră legată de BIAF, din care face parte BUZZ IFF, este perioada de proiecții care este de o lună; chiar dacă competiția internațională are loc într-o singură săptămână, filmele continuă să fie difuzate pe tot parcursul lunii festivalului. Avem invitați din țară și din străinătate pe întreaga durată, iar în program sunt incluse numeroase filme europene de calitate, precum și o selecție generoasă de filme românești, însoțite de întâlniri cu echipele de creație. Acest format a funcționat foarte bine și vom continua în aceeași direcție.
Am dezvoltat, de asemenea, o locație dedicată filmului de artă și de autor, în Parcul Tineretului, unde proiecțiile au loc în mod constant pe durata festivalului.
Păstrăm și locația din Parcul Crâng, unde în fiecare seară sunt proiectate filme pentru copii; este o inițiativă prin care ne propunem să atragem publicul tânăr către cinema și către evenimentele culturale.
Rep.: Să rămânem în zona schimbărilor și să vorbim despre public!
M.C.: Dacă la prima ediție a BUZZ IFF am avut aproximativ 3.000 de spectatori – festivalul avea atunci o durată de doar patru zile –, astăzi am reușit să ne extindem semnificativ, atât în durată, cât și în numărul de locații. Avem acum trei spații dedicate proiecțiilor: Parcul Tineretului, unde difuzăm filme de artă în aer liber, Parcul Crâng, unde în fiecare zi sunt programate filme pentru copii și Sala Teatrului „George Ciprian”, care găzduiește anual competiția oficială de film.
Pe lângă proiecții, organizăm și evenimente speciale. Un exemplu este cine-concertul de anul trecut cu „Bluesferatu”, care a avut un succes chiar mai mare decât ne-am fi așteptat în rândul publicului din Buzău. Astfel de proiecte vor continua să fie parte din festival, deoarece aduc un plus de valoare și atrag un public divers.
De la an la an, se observă o creștere clară a interesului publicului pentru festival. Acest lucru se reflectă în numărul tot mai mare de spectatori la proiecții; de exemplu, la primul film din Parcul Tineretului erau cam 20 de spectatori, iar acum, la fiecare proiecție, sunt constant peste 100 de persoane, ajungând destul de des la peste 200. Publicul crește și în ceea ce privește competiția de film și devine tot mai variat și mai implicat. La discuțiile și întâlnirile cu regizorii, actorii sau producătorii, oamenii nu mai sunt rezervați. Dimpotrivă, pun întrebări inteligente, provocatoare, care generează dialoguri valoroase; oamenii sunt din ce în ce mai activi, nu mai au reținerea de la început de a interacționa cu autorul. Se simte o maturizare a publicului care începe să absoarbă mesajele transmise de filme și de autorii lor.
Rep.: Transformări s-au realizat și în zona voluntariatului pentru că am văzut din ce în ce mai mulți voluntari în festival.
M.C.: La prima ediție a BUZZ IFF am avut 16 voluntari, toți provenind de la Liceul de Arte „Margareta Sterian”. Din acești 16 voluntari inițiali, câțiva au rămas alături de noi și au crescut împreună cu festivalul. Au plecat la facultate, au urmat masterate, și-au găsit locuri de muncă, dar continuă să revină în fiecare vară și să se implice activ în organizarea festivalului.
De la cei 16 voluntari de la început, am ajuns anul trecut la peste 400 de înscrieri, dintre care aproximativ 370 au participat efectiv la organizarea evenimentelor din cadrul BUZZ IFF. Ne bucură faptul că acum avem voluntari din toate liceele și școlile din Buzău. Mai mult, primim tot mai multe cereri din partea studenților, inclusiv din afara județului. Anul trecut, de exemplu, am avut o voluntară din Belgia. Mulți dintre voluntari participă constant la proiecțiile de film.
Mult mai mulți liceeni din Buzău aleg să urmeze facultăți vocaționale, fie în domeniul teatrului, filmului, fotografiei sau designului. Îmi place să cred că și experiența din cadrul festivalului contribuie la deciziile lor. Contactul direct cu un eveniment cultural de anvergură internațională îi ajută să se dezvolte, să-și facă prieteni, să prindă încredere în ei și să interacționeze cu invitați din toată lumea. De la an la an, îi vedem mai curajoși, mai implicați, mai maturi.
Voluntarii noștri sunt implicați în toate etapele organizării festivalului și reprezintă o componentă esențială a echipei. Ne bazăm pe ei și îi considerăm o veritabilă piatră de temelie în construcția acestui eveniment.
La rândul nostru, le oferim cât mai multe oportunități: ateliere, evenimente dedicate și contexte de învățare și dezvoltare. Ne dorim ca, împreună, să contribuim la creșterea comunității culturale din Buzău și la dezvoltarea orașului și a județului nostru.
Rep.: Proiectul BIAF din care face parte și BUZZ IFF este unic la nivel național și prin faptul că durează o lună de zile. Mai sunt și alte caracteristici care îl pun pe primul loc, care îl scot în evidență față de alte festivaluri din țară?
M.C.: Durata BIAF este o caracteristică importantă ce-l diferențiază de restul festivalurilor din țară, dar se diferențiază și prin faptul că ne adresăm tuturor artelor; suntem deschiși la colaborări cu artiști din toate domeniile 
artei și culturii. Încercăm să dezvoltăm în fiecare an ceva nou în această direcție. Am introdus și secțiunea de „BIAF Talks”, ceea ce înseamnă că avem discuții și sesiuni de masterclass cu artiști, manageri culturali, persoane care susțin arta și cultura atât în România, cât și la nivel internațional. Încercăm tot timpul să aducem lucruri noi care să ne diferențieze față de alte festivaluri, dar și învățăm de la alte festivaluri de la noi din țară, dar și din străinătate. Urmărim cu interes festivaluri precum cel de arte din Edinburgh, care ne inspiră prin formatul lor. De acolo a pornit și ideea noastră de a implica întreg orașul într-un festival extins, cu locații multiple și evenimente desfășurate simultan. Publicul este tot mai numeros și divers, iar o ofertă culturală variată aduce beneficii atât orașului, cât și județului.
Rep.: La fiecare ediție, festivalul se bucură de prezența unor invitați de prestigiu. Unii dintre ei au devenit prietenii festivalului. Vor veni și prietenii și alți invitați noi?
M.C.: În fiecare an, festivalul reunește nu doar invitați noi, ci și prieteni vechi care ne sunt alături de la primele ediții. Un exemplu este Irina Margareta Nistor, prezentă încă de la debutul BUZZ IFF. Anul trecut, i-am oferit cu bucurie primul premiu de excelență în domeniul cultural și artistic acordat de BIAF, în semn de recunoaștere pentru sprijinul constant și contribuția sa valoroasă. Am menționat-o pentru că este binecunoscută publicului, dar, în realitate, avem mulți astfel de susținători care revin an de an sau aproape în fiecare an.
Desigur, festivalul aduce și invitați noi în fiecare ediție. Mă refer la membrii echipelor filmelor din competiție, dar și la cineaști din România și din străinătate care nu concurează, pentru a crea cât mai multe ocazii de dialog cu publicul și presa. Ne dorim ca acești autori să aibă ocazia să-și prezinte proiectele și să interacționeze direct cu spectatorii.
De-a lungul anilor, ne-au onorat cu prezența personalități de renume internațional, precum Franco Nero, Michele Placido sau Armand Assante. Și anul acesta pregătim o surpriză specială pentru public: un invitat de onoare de calibru. Această idee – de a aduce la Buzău invitați importanți din lumea filmului – a prins contur odată cu lansarea BIAF. Ne-am dorit ca și orașele mai mici, precum Buzăul, să fie puse pe harta culturală a României, alături de centrele mari precum Cluj sau București. Vrem ca acești invitați să descopere Buzăul, să cunoască oamenii de aici și să ducă mai departe mesajul că și orașele mai mici au o viață culturală vibrantă și un public extraordinar, care merită toată atenția.
Rep.: Care este cea mai memorabilă reacție din partea publicului sau a unui cineast? Reacțiile sunt magnifice în fața operelor de artă.
M.C.: Am avut parte de momente cu adevărat speciale în cadrul sesiunilor de Q&A, care au fost animate, pline de întrebări inteligente și emoție. Am primit felicitări din partea unor artiști de renume internațional, ceea ce pentru noi este o validare importantă a muncii depuse.
Un exemplu de neuitat este vizita actorului Michele Placido la Buzău. După întâlnirea cu publicul, ne-a spus, cu sinceritate: „Nu mă așteptam niciodată să găsesc un asemenea public minunat și o atmosferă atât de caldă la un festival dintr-un oraș mic din România”. Ne-a povestit că imediat după eveniment a sunat în Italia și le-a vorbit prietenilor săi despre experiența trăită aici, subliniind cât de mult i-au fost depășite așteptările.
Un alt moment de referință pentru noi a fost prezența lui Armand Assante, un artist pe care am reușit cu greu să-l aducem la Buzău, după luni întregi de corespondență. În final, nu doar că a acceptat invitația, dar ne-a mulțumit public și ne-a transmis un mesaj care ne-a emoționat profund: „Țineți-o tot așa, ceea ce faceți pentru public este extraordinar”. De atunci am rămas prieteni; ținem legătura, ne felicităm de sărbători și, uneori, ne sprijină cu contacte sau recomandări când avem nevoie. Aceste conexiuni umane și profesionale care se creează în jurul festivalului sunt neprețuite și ne motivează să mergem mai departe.
Nu e de uitat nici Franco Nero, prima vedetă de calibrul acesta care a venit la Buzău. A venit în pandemie și a avut o reacție foarte pozitivă la întâlnirea cu publicul nostru; a fost foarte impresionat de domnul primar Constantin Toma și chiar a zis: „Aveți un primar extraordinar și faptul că susține astfel de evenimente este minunat”.
Cu toții ne-au lăudat echipa, inclusiv voluntarii. Cam acestea sunt momentele memorabile, alături de emoțiile pe care le-a avut Irina Nistor, anul trecut, când i-am făcut o surpriză și a primit primul Premiu de excelență pe care l-a oferit BIAF.
Rep.: Festivalul are un impact deosebit asupra industriei cinematografice din România pentru că vă puneți amprenta chiar și în privința promovării filmelor documentar.
M.C.: Avem un impact, alături de multe alte festivaluri de film în domeniul filmului documentar și al filmului studențesc, sunt destul de puține competiții pe zona asta. Există și festivaluri de film documentar în România dar faptul că am putut organiza un astfel de eveniment în Buzău este foarte important pentru noi, pentru că nu avea acces la genul acesta de proiecte și am contribuit la aducerea lui în fața publicului buzoian.
Rep: Cum faceți selecția filmelor? Ce criterii de departajare aveți, pentru că este dificilă această parte a festivalului având în vedere numărul mare al înscrierilor?
M.C.: Procesul de organizare este destul de complex din punct de vedere logistic. Pentru înscrierea proiectelor folosim platforme dedicate, cum este FilmFreeway, pe care o utilizăm încă de la prima ediție a festivalului. În fiecare an, primim între 3.000 și 3.500 de filme din toate colțurile Europei.
Majoritatea înscrierilor se fac prin FilmFreeway, iar perioada de înscriere în competiția BUZZ IFF durează aproximativ o lună și jumătate – două luni. Chiar acum, competiția este deschisă, iar cei interesați își pot trimite proiectele până pe 5 mai. Încurajăm participarea cu filme cât mai recente, pentru a oferi publicului acces la producții actuale, proaspete.
Selecția filmelor care intră în competiție este realizată de o echipă formată din trei persoane, din care fac și eu parte. Eu mă ocup de selecția filmelor documentare, având experiența mea din acest domeniu și având în vedere că predau „Film documentar” în cadrul masteratului de la UNATC. Filmele de lungmetraj și cele de scurtmetraj sunt selectate de ceilalți doi selecționeri, colegii mei, ambii critici de film și implicați activ în industria din România. Împreună decidem lista finală a filmelor care vor intra în competiție.
După finalizarea selecției, filmele sunt văzute de către juriu, la Buzău, pe marele ecran. În fiecare an avem două jurii internaționale. Membrii juriului vizionează filmele, le discută între ei și, uneori, apar și dezbateri aprinse, ceea ce este un semn bun. Acolo unde opiniile diferă, înseamnă că filmele sunt valoroase și procesul de selecție a fost bine făcut. Aceste discuții sunt esențiale pentru a desemna câștigătorii, iar noi le considerăm un semn al progresului și al seriozității competiției.
Rep.: Festivalul de film se intersectează cu carierele unor oameni din domeniu, cineaști tineri?
M.C.: Foarte mulți dintre invitații noștri, fie înainte de a ajunge la Festivalul de Film, fie chiar în perioada participării lor, au înregistrat succese importante cu proiectele lor, câștigând premii la nivel internațional. Unii dintre ei au ajuns chiar membri în juriile unor festivaluri de prestigiu, atât din Europa, cât și din America.
Scopul nostru este să sprijinim artiști talentați, cu povești puternice de spus, care contribuie la dezvoltarea umanității. Ne bucurăm să vedem că o parte dintre acești creatori, care au fost prezenți la festivalul nostru, au evoluat semnificativ în carieră. Mulți dintre ei continuă să vină la BUZZ IFF atunci când îi invităm și sunt deschiși la colaborări pentru proiecte viitoare.
Un exemplu este Daniels Joffe, producător din Lituania. A participat pentru prima dată la a doua ediție a festivalului BUZZ IFF cu un proiect de film, apoi a făcut parte din juriu în 2018. Astăzi, este un producător recunoscut la nivel internațional și membru în juriile unor festivaluri de top.
Un alt exemplu este George Kalomenopoulos, un prieten al festivalului, al cărui film – produs împreună cu Warner Bros – a fost proiectat în deschiderea primei ediții BUZZ IFF. George continuă să producă filme de mare calibru, iar cel mai recent proiect al său a fost premiat la Festivalul de Film de la Salonic, un eveniment de mare prestigiu.
Lista este lungă și include actori, regizori și producători din România. De exemplu, primul film produs de Alin Panc a fost proiectat în cadrul festivalului nostru, iar astăzi Alin produce filme constant, unele dintre ele fiind disponibile pe platforme precum Netflix.
Descoperim talente și filme noi atât în festivalurile din România, cât și în cele internaționale. Discutăm cu producători și distribuitori, iar în urma acestor interacțiuni am dezvoltat relații de colaborare cu nume importante din industria cinematografică europeană. Aceștia ne trimit în mod constant proiecte pe care le consideră potrivite pentru selecția BUZZ IFF. Festivalul nostru crește din toate punctele de vedere: profesional, artistic și relațional și suntem mândri că ne intersectăm proiectul nostru cu parcursul unor artiști cu adevărat valoroși.
Rep.: Cum reușiți să realizați finanțarea unui proiect atât de mare? Ce surse principale și ce parteneri aveți?
M.C.: Aceasta este una dintre cele mai importante componente ale activității noastre. Organizând un eveniment cultural într-un oraș ca Buzău, ne confruntăm cu o realitate: sponsorii sunt, de regulă, mai puțin dispuși să contribuie cu sume mari, așa cum se întâmplă în cazul festivalurilor din marile orașe.
Cu toate acestea, avem sponsori tradiționali care ne sunt alături în fiecare an, unii chiar încă de la prima ediție, iar alții ni s-au alăturat pe parcurs. Pe măsură ce festivalul crește, devenim tot mai relevanți și pentru sponsori mai mari, care dispun de bugete mai consistente. Interesul lor este să ajungă la un public cât mai divers și numeros.
Un sprijin esențial îl primim din partea Primăriei Municipiului Buzău și a Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, care au fost mereu alături de noi. De asemenea, am beneficiat de susținerea Ministerului Culturii, precum și a Consiliului Județean Buzău și a instituțiilor subordonate: Teatrul „George Ciprian”, Muzeul Județean Buzău, Galeriile de Artă și Centrul Județean de Cultură și Artă.
Deși sprijinul nu este întotdeauna de natură financiară, contribuția lor este esențială în ceea ce privește punerea la dispoziție a locațiilor și logisticii necesare. Ne dorim ca festivalul să se desfășoare în cât mai multe spații din oraș, iar sprijinul autorităților locale în acest sens este extrem de valoros pentru noi.
Noi ne dorim să avem cât mai multe locații în festival, iar faptul că autoritățile locale ne sprijină din punctul acesta de vedere este foarte important pentru noi; faptul că reușim să avem parteneriate de tradiție și foarte valoroase cu aceste instituții este un câștig de ambele părți și mai ales un câștig pentru Buzău.
Rep.: Există și alte idei de colaborări internaționale ale festivalului? Sau alte planuri de dezvoltare?
M.C.: De la o ediție la alta, ne străduim să aducem cât mai multe noutăți și să dezvoltăm colaborări internaționale din ce în ce mai diverse. Primim zilnic solicitări din partea artiștilor din întreaga lume – din Statele Unite, Columbia, China, Japonia, Argentina, Columbia și multe alte țări. Pe unii dintre acești artiști i-am adus deja la festival, iar pe alții ne dorim să-i invităm în edițiile viitoare.
Practic, primim sute, chiar mii, de propuneri de colaborare, ceea ce dovedește că festivalul nostru are un impact real și un ecou internațional. Artiștii care au participat până acum vorbesc despre experiența lor la BIAF, ne recomandă mai departe și contribuie la construirea unei reputații solide peste hotare.
Dincolo de selecția filmelor și a spectacolelor de teatru, am ajuns în poziția de a selecta dintr-un volum foarte mare de oferte, recomandări și solicitări venite din întreaga lume. Și noi suntem uneori surprinși de acest interes, dar ne bucură enorm să vedem zilnic e-mailuri în care artiști din toate colțurile lumii își exprimă dorința de a participa la BIAF.
Ne scriu trupe muzicale, trupe de teatru, artiști vizuali, companii de acrobați sau artiști de spectacole stradale – un segment care are, de altfel, un impact deosebit asupra publicului. Ne dorim să aducem la Buzău cât mai mulți dintre acești artiști, mai ales pe cei care nu au mai fost niciodată în România. Astfel, publicul nostru are șansa să descopere culturi, forme de expresie artistică și spectacole complet noi.
Rep: Povestiți-ne despre un moment dificil al festivalului, dacă a existat!
M.C.: Pentru noi, la fel ca pentru întreaga lume, pandemia a fost o mare provocare. Când a izbucnit, am fost nevoiți să mutăm festivalul de film în format online. Spre surprinderea noastră, această schimbare s-a dovedit a fi un real succes, mai ales pentru că, prin intermediul platformei online, am ajuns la un public numeros din diaspora. Peste 5.000 de români din afara țării – din Italia, Spania, Germania, Franța –, au urmărit filmele prezentate în festival.
Mulți dintre ei ne-au scris și ne-au mulțumit pentru oportunitate, spunând că astfel au avut acces la filme românești – greu de urmărit altfel din afara țării – , și la filme de autor valoroase, înscrise în competiție. Din acest punct de vedere, ediția online a fost un succes.
Totuși, pentru noi, organizatorii, a fost dificil. Ne-a lipsit conexiunea directă cu publicul, reacțiile din sală, energia evenimentului în format fizic. În plus, organizarea online a fost o provocare din punct de vedere financiar și logistic, mai ales în ceea ce privește drepturile de difuzare internațională. A trebuit să semnăm contracte mult mai complexe cu distribuitorii pentru a permite vizionarea filmelor în afara României.
Din această experiență s-a născut o idee îndrăzneață, care la început părea chiar nebunească: BIAF, un festival de mari dimensiuni. Prima ediție BIAF a avut loc în 2021, în plină pandemie. Am decis atunci să unim cele două festivaluri – BUZZ IFF (film) și Comic 7 B (teatru) –, într-unul singur, mai amplu și mai complex, pentru că ne era dor, nouă și publicului, de evenimente culturale de calitate.
Și BUZZ IFF a pornit tot de la o simplă idee. Îmi amintesc că, după ce am fost la premiera unui film documentar românesc foarte bun, m-am gândit cât de trist e că nu va ajunge la un public larg. Știm cu toții că filmele documentare au un parcurs limitat în cinematografe. Așa a apărut dorința de a crea un festival internațional de film axat pe filmul de autor, un spațiu competițional care să atragă cât mai mulți cineaști.
Pentru Buzău a fost o inițiativă unică și festivalul a crescut frumos de la an la an. Când pandemia a venit, am decis să unim BUZZ IFF cu festivalul de teatru Comic 7 B și așa a luat naștere BIAF. Am păstrat, totuși, competițiile de film și teatru separate, pentru a continua să susținem artiștii independenți – atât cineaști, cât și oameni de teatru – , și să-i aducem cât mai aproape de public. Astfel s-a născut BIAF, un festival într-adevăr unic, ce contribuie activ și constant la dezvoltarea și promovarea Buzăului din punct de vedere cultural și social, ceea ce e o mare bucurie pentru noi.
