Clădirile cu risc seismic au un buget de consolidări de 1,1 miliarde euro. Ce se întâmplă la Buzău

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului are anul acesta un buget de consolidări seismice foarte mic, de numai 1,1 miliarde de euro, faţă de numărul mare de imobile care trebuie consolidate. 80 la sută dintre unitățile administrativ-teritoriale din România sunt eligibile pentru aceste programe. Dar numai unele dintre ele aplică şi nu pentru toate clădirile cu probleme.

Ministerul publică pe site-ul său toate informaţiile necesare. Pur şi simplu, unitățile administrativ-teritoriale, dar şi asociaţiile de proprietari, trebuie să aplice şi intră în program. Dar acest lucru nu se întâmplă decât în mică măsură.

La un seism major, va fi un dezastru, avertizează specialiștii. Aşa cum arată chiar harta acceleraţiei seismice din România, rezultă că sud-estul României, adică în primul rând axa Focşani – Buzău – Ploieşti – Bucureşti este puternic expusă.

Până în acest moment, au fost încheiate 96 de contracte la nivel național privind consolidarea clădirilor cu risc seismic, și au fost plătite toate facturile, totalizând 70 de milioane de lei. Anul acesta, pentru programele de investiții din acest domeniu, a fost propus un buget de numai 800 de milioane de lei, reprezentând o creștere de 10 la sută, faţă de anul trecut. Apoi, el a crescut la 1,1 miliarde de euro, dar tot nu este suficient, acoperind numai cam 5 la sută din necesarul pentru consolidarea tutoror clădirilor vizate din ţară.

La finele lunii ianuarie, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat că ministerul pe care îl conduce va face publică, în zilele următoare, o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte, iar autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat. „În zilele următoare o să dăm, o să facem pentru prima dată în România – lucrăm la acest lucru la Ministerul Dezvoltării – o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program (…) Avem programe de investiții, de finanțare pentru ele și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila. Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

O asemenea hartă este absolut necesară cel puțin la nivelul județului Buzău, unde datele privind clădirile cu bulină roșie sunt vechi și se referă doar la municipiul Buzău. Aici, lista oficială a clădirilor cu risc seismic include 44 de astfel de imobile, cu precădere în centrul orașului, de altfel și cea mai veche zonă a municipiului. Aici se încadrează majoritatea clădirilor de pe strada Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962 sau în cazul celor de pe Aleea Trandafirilor, care sunt din anul 1960. Pe listă mai figurează clădiri de pe strada Independenței, Piața Teatrului, Parîng, Colonel Buzoianu, Griviței, Transilvaniei, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau cartierele Micro XIV și Micro V.

Sumele necesare unei asemenea reabilitări sunt destul de mari, iar municipalitatea anunța, în urmă cu ceva timp, că dorește să acceseze fonduri europene, lucru pe care l-a și reușit, de altfel. Primăria municipiului Buzău a primit în anul 2022 suma de 111 milioane de euro cu TVA (95 de milioane euro fără TVA), pentru reabilitarea a 40 de clădiri cu risc seismic crescut, o performanță uriașă la nivel național. „Peste 95 milioane de euro atrase deja de Primăria Municipiului Buzău la primul apel de proiecte al PNRR – Valul Renovării. Municipiul Buzău a atras 50 la sută din bugetul alocat județului pentru eficiență energetică la blocuri și peste 50 la sută din bugetul național alocat reabilitării clădirilor cu risc seismic. Urmează apelul pentru școli și educație”, anunța, în aprilie 2022, viceprimarul Oana Matache.

Fondurile insuficiente nu au fost, însă, singura piedică din procedura de reabilitare, ci și încăpățânarea oamenilor, care cu greu s-au lăsat convinși să semneze documentele necesare demarării procedurii. Aceștia au dat crezare zvonurilor venite din diverse surse rău intenționate, iar primarul Toma a fost nevoit să meargă personal în aceste blocuri, pentru a-i convinge pe oameni că măsura este în beneficiul lor.

Principalul motiv de îngrijorare al locatarilor din blocurile cu „bulină” a fost că vor fi nevoiți să achite costul reabilitării, lucru neadevărat, deoarece întreaga sumă va fi suportată din fondurile nermbursabile. Inconvenientul este că locatarii vor fi mutați, pe parcursul lucrărilor, în alte locații, printre care și fostul sediu al Companiei de Apă, urmând să se întoarcă la casele lor după ce va fi terminată treaba.

Cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani

În aceste zile, Buzăul marchează cea mai mare investiție din ultimele trei decenii, prin alocarea sumei de 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii urbane. Această sumă impresionantă va fi utilizată pentru reabilitarea energetică și consolidarea structurală a 30 de blocuri din oraș, inclusiv a celor cu risc seismic ridicat.

Printre imobilele vizate se numără blocurile turn din Micro V și Micro XIV considerate vulnerabile în cazul unui cutremur, respectiv blocul 17 din Micro V, pentru care se vor aloca peste 8 milioane de euro, și blocul 41 din Micro XIV, care va beneficia de o investiție de peste 7 milioane de euro, ceea ce va duce la o refacere aproape totală a acestuia. Această finanțare plasează Buzăul pe locul doi în țară după București în ceea ce privește fondurile europene atrase pentru dezvoltarea urbană. Primarul Constantin Toma a anunțat că licitația s-a încheiat, iar contractul cu asocierea de firme câștigătoare va fi semnat pe 26 martie la Primăria Buzău. „E gata licitația! Pe 26 martie, la Primăria Buzău vom semna contractul cu asocierea de firme care a câștigat licitația. Am fost foarte inspirat că am pus condiție ca asocierea de firme să aibă în cont lichidități pentru 30 la sută din valoarea contractului. S-a înscris astfel o singură firmă, am scăpat de contestații (…) Pentru cele 30 de blocuri nu se face doar reabilitare energetică. Ele vor fi și consolidate structural. Vorbim aici de stâlpi, centuri etc. Sunt aproape 100 de milioane de euro cu TVA, bani pe care locatarii și nici orașul nu i-ar fi avut niciodată, dacă nu obțineam finanțare pe fonduri europene”, a anunțat Toma săptămâna trecută.

Această investiție nu doar că va îmbunătăți condițiile de trai ale locuitorilor din blocurile vizate, dar va transforma și aspectul orașului, modernizând infrastructura și sporind siguranța clădirilor. Lucrările vor începe după semnarea contractului și vor reprezenta un pas important pentru dezvoltarea Buzăului.