FOTO/VIDEO | Vizita ambasadorului Israelului la Buzău și proiectul inovator de irigații, un început bun pentru un parteneriat de viitor

Buzăul a fost gazda unei vizite deosebite. Joi, 6 martie, Excelența Sa Dr. Lior Ben Dor, ambasadorul Statului Israel în România, a pășit pe meleagurile buzoiene într-o misiune care îmbină trecutul cu viitorul, istoria cu tehnologia. Pe agenda oficialului israelian s-au aflat discuții despre un proiect revoluționar de utilizare eficientă a apei pentru irigații, dar și o întâlnire emoționantă cu rădăcinile comunității evreiești din Buzău.

Primăria Buzău, împreună cu specialiști locali și cu oficialități județene, au prezentat un proiect ambițios care vizează reutilizarea a peste 10 milioane de metri cubi de apă provenită din stația de epurare a orașului. Această apă, în loc să fie deversată în râul Buzău, ar putea fi folosită pentru irigații, oferind o soluție sustenabilă pentru agricultorii din zonă. Primarul Constantin Toma a susținut ideea acestui proiect inovator, subliniind necesitatea unei colaborări cu experții israelieni, renumiți la nivel mondial în domeniul gestionării resurselor de apă.

Excelența Sa Dr. Lior Ben Dor și-a exprimat dorința de colaborare în acest proiect ce privește utilizarea eficientă a resurselor de apă, domeniu în care statul pe care îl reprezintă are o mare experiență și foarte mulți specialiști. Povestea acestui proiect a fost spusă pe scurt de primarul Buzăului, Constantin Toma și a fost completat apoi cu detalii tehnice de un specialist, ing. Nicolae Mărăcine.

„Am încercat să facem primul proiect pilot în România privind folosirea apelor uzate de la stația de epurare, având în vedere că apa menajeră din municipiul Buzău provine din surse subterane, foraje, și după epurare această apă se deversează în râul Buzău fără a fi folosită pentru alte scopuri. Buzăul are o amenajare foarte veche, numită Iazul Morilor, în jurul căreia s-ar fi format municipiul Buzău. Tranzitează municipiul Buzău și alimenta terenurile agricole și grădinile din jurul Buzăului. Acest iaz are trei tronsoane”, a spus inginerul buzoian, care a explicat în continuare ce ar fi de făcut pe fiecare dintre cele trei tronsoane.

„La stația de epurare a municipiului Buzău, pentru că există un consum foarte mare de energie electrică pentru tratare biologică, pentru epurare completă să ajungem la un standard pentru deversarea în râul Buzău, am zis că putem să preluăm apa înainte de tratarea biologică și să-i facem o epurare naturală prin acumulare în lac de acumulare în stația de epurare; apoi va fi preluată prin intermediul unei stații de pompare și tranzitată prin tronsonul 3 al acestui canal de irigații într-un mare lac de acumulare care va avea o suprafață de 60 de hectare în care stocăm apa în perioada de toamnă-primăvară pentru irigarea a 20.000 hectare pe terenurile agricole din vecinătatea municipiului Buzău terenuri agricole chiar din municipiul Buzău, terenuri agricole cu destinație legumicolă, lucrate de agricultori din municipiu”, a mai explicat inginerul Nicolae Mărăcine.

„S-a vorbit în limba română pentru că Excelența Sa Dr. Lior Ben Dor are părinți de origine română”, a precizat primarul Constantin Toma, oferind cuvântul oaspetelui său. Ambasadorul a preluat discuția pornind de la acest aspect legat de originile române ale părinților și înaintașilor săi. „Sunt foarte mândru să fiu de origine română. Sunt foarte mândru să reprezint țara noastră, Israel, țara unde m-am născut, în țara unde s-au născut părinții, bunicii și străbunicii mei”, a spus ambasadorul, precizând că a înțeles o foarte mare parte din ce a descris inginerul buzoian, pentru că, spune acesta, „limba română este foarte frumoasă și bogată; am înțeles conceptul. Nu am înțeles tot, dar mă descurc”. Ambasadorul a făcut referire apoi la posibilitatea de cooperare economică punctual pe proiectul prezentat de Primărie, dar și pe alte domenii din sfera economicului, precum cel comercial, care va aduce la Buzău investitori din Israel. „Suntem foarte bucuroși să vizităm Buzăul. Nu e prima dată în care ne întâlnim. Ne-am întâlnit și la Ambasadă, în București, și ideea este că vrem să întărim legătura noastră cu poporul român și trebuie să ieșim din București pentru a explora România și sunt bucuros să fiu aici. Potențialul de cooperare este foarte mare”, a spus oficialul israelian.

Proiectul Primăriei are potențialul de a  readuce la Buzău evreii de origine română și pe urmașii acestora. O delegație formată din oameni de afaceri cu origini românești a avut primele discuții și se pare că există interes mare pentru cooperare. De altfel, ambasadorul a subliniat că este foarte mândru de originile sale românești și  și-a exprimat bucuria de a fi venit la Buzău, unde poate contribui la un proiect care poate aduce beneficii mari comunității locale. „Israelul are experiență vastă în gestionarea apei și suntem gata să împărtășim cunoștințele noastre”, a declarat Excelența Sa Dr. Lior Ben Dor.

Acesta spune că a vorbit și despre alte proiecte posibile de cooperare în domeniul comercial și economic  și în continuare dorește  să vorbească cu oameni de afaceri din Israel și investitori. „Știu că aici, la Buzău, comunitatea evreiască a avut un rol important. Astăzi suntem în Israel, dar legătura noastră cu România rămâne puternică. Mulți investitori israelieni de origine română sunt interesați de proiecte în România, iar noi suntem aici să construim punți de colaborare”, a adăugat ambasadorul.

În finalul intervenției sale, ambasadorul Israelului a mulțumit oficialităților buzoiene. „Mulțumesc foarte mult primarului Constantin Toma și prietenului Lucian Romașcanu. Să trăiască România! Să trăiască prietenia dintre România și Israel!”, și-a încheiat acesta alocuțiunea.

Colaborare și la nivelul județului

Președintele Consiliului Județean, Lucian Romașcanu, a vorbit despre întâlnirea pe care a avut-o și la instituția pe care o conduce cu ambasadorul, cu care a vorbit despre posibilitățile de colaborare. „Am vorbit despre oportunitățile de colaborare. Avem o prietenie veche. Relațiile diplomatice dintre Israel și România sunt din momentul înființării statului Israel neîntrerupte până azi. În războiul din 1967, majoritatea țărilor comuniste, cu excepția României, au întrerupt relațiile diplomatice. Suntem singura țară din această zonă care avem relații neîntrerupte. Probabil că la momentul acesta, peste un milion de evrei din Israel sunt de origine română. Mulți sunt și din Buzău. Avem prieteni care au plecat în Israel. Suntem familie într-un fel, pentru că ne leagă multe lucruri. Îi mulțumesc domnului ambasador pentru această vizită. Sunt convins că vom face multe lucruri împreună”, a punctat președintele Lucian Romașcanu.

Scurtă vizită la templul evreiesc

Însă vizita ambasadorului nu s-a limitat doar la aspectele economice și tehnice. Însoțit de oficialitățile locale, acesta a mers la templul evreiesc din Buzău, un monument de patrimoniu încărcat de istorie, dar aflat într-o stare avansată de degradare. Întâlnirea cu Max Weiner, unul dintre ultimii reprezentanți ai comunității evreiești din oraș, a fost un moment de profundă emoție. În liniștea spațiului din apropierea sinagogii, printre pagini îngălbenite de timp, ambasadorul a răsfoit cărți de cult și registre vechi, documente care spun povestea unei comunități vibrante, cândva numeroasă și activă în viața orașului.

Ambasadorul israelian  a fost însoțit de primarul Constantin Toma și președintele Consiliului Județean, Lucian Romașcanu. În prezent, sinagoga este nefuncțională și degradată după cutremurul din 1977 și cele ce au urmat. Primarul Constantin Toma i-a vorbit ambasadorului cu această ocazie despre proiectul de reabilitare a monumentelor „Salvarea patrimoniului, salvarea identității”,  și împreună cu președintele Lucian Romașcanu au stabilit că se impune o reabilitare prin fonduri europene a clădirilor de patrimoniu cu rezonanță în inima evreilor, de aici și de peste granițele țării, așa cum este cazul templului evreiesc. Max Weiner a prezentat ambasadorului cărți foarte valoroase care ar trebui depozitate în condiții mai bune și expuse publicului, așa cum s-ar putea întâmpla dacă vor fi preluate de Muzeul Județean sau de Biblioteca Județeană. De asemenea, oficialii israelieni au putut consulta un registru foarte vechi unde sunt conținute informații foarte valoroase despre comunitatea evreiască din Buzău.

Ambasadorul a avut ocazia să citească din cărțile de cult pasaje în concordanță cu ceea ce a exprimat și în conferința de presă, când a amintit de faptul că Israelul mai are încă de adus acasă ostatici, și că vor continua lupta. „Suntem în război cu dușmanii noștri care vor să ne distrugă, dar suntem puternici și rezilienți și cu ajutorul prietenilor noștri, cum avem aici în România, vom învinge. Încă avem ostatici în captivitate în Gaza, dar mulți dintre ei deja s-au întors și s-au reunit cu familiile lor, câțiva dintre ei sunt de origine română. Trebuie să luptăm ca toți să se întoarcă acasă, inclusiv morții. Am fost loviți în 7 octombrie, acum un an și cinci luni, dar vom învinge și vom ieși din traumă. Poporul evreu este obișnuit, știm cum să depășim problemele și obstacolele. Mulțumim poporului român”, a declarat ambasadorul Statului Israel în România.

Patrimoniul cultural care vorbește despre evreii din Buzău

Pe lângă sinagogă în Buzău se mai află Cimitirul Evreiesc, un loc de mare importanță istorică și culturală pentru comunitatea evreiască din oraș. A fost înființat în anul 1853, într-o perioadă în care comunitatea evreiască era în plină dezvoltare. Situat inițial la marginea cartierului Poștă, cimitirul a devenit un loc sacru unde au fost îngropați membri marcanți ai comunității.

Unul dintre cele mai importante morminte din cimitir este cel al rabinului Simon Bercovici, care a fost liderul spiritual al evreilor buzoieni timp de 71 de ani. De asemenea, aici își dorm somnul de veci și personalități locale precum producătorul de alcool Adler Philipp și Noe Haim Glasman, fost președinte al comunității evreiești. În 1926, cimitirul a fost extins cu încă 5.720 mp, datorită creșterii numărului de membri ai comunității. Tot în această perioadă, Noe Haim Glasman a inițiat ridicarea unui monument în onoarea eroilor evrei căzuți în Primul Război Mondial, un gest de recunoștință și respect pentru sacrificiul acestora.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, comunitatea evreiască, deși slăbită numeric, a încercat să conserve și să protejeze cimitirul, dar, odată cu trecerea timpului și cu diminuarea comunității locale, întreținerea acestuia a devenit tot mai dificilă. Astăzi, cimitirul evreiesc din Buzău rămâne un loc de reculegere și un simbol al trecutului evreilor din oraș. Deși nu mai există o comunitate numeroasă care să-l îngrijească, acest spațiu sacru păstrează amintirea unei comunități cândva vibrante, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea Buzăului.

Puțină istorie

Comunitatea evreiască din Buzău are o istorie îndelungată, cu rădăcini documentate încă din secolul al XVI-lea. Odată cu dezvoltarea economică și culturală a orașului în secolul al XIX-lea, numărul evreilor a crescut semnificativ, aceștia devenind o parte importantă a societății locale, activând în special ca negustori și meșteșugari.

În ceea ce privește lăcașurile de cult, prima sinagogă a fost construită în 1885 pe strada Alexandru Marghiloman, pe un teren achiziționat de membrii comunității. Aceasta a fost ulterior demolată și reconstruită între 1907 și 1910, devenind Templul Evreiesc, singurul de acest fel din județul Buzău. Templul a fost grav afectat de cutremurul din 1977 și, în prezent, se află într-o stare avansată de degradare, cu crăpături profunde în structură și în pereți, mai ales în zona arcadelor. Din cauza riscului ridicat de prăbușire, activitățile de cult nu se mai desfășoară în această clădire, comunitatea mutându-se într-un spațiu mai mic din aceeași curte.

În perioada interbelică, comunitatea evreiască din Buzău număra peste 2.500 de membri și dispunea de instituții proprii, precum școala primară evreiască, grădinița de copii și o baie rituală finalizată în 1890. De asemenea, au existat inițiative de reabilitare a Templului Evreiesc, inclusiv din partea unor donatori originari din Buzău stabiliți în Israel, însă până în prezent nu s-au concretizat proiecte majore de restaurare.

Astăzi, comunitatea evreiască din Buzău a scăzut considerabil ca număr, însă patrimoniul său cultural și istoric rămâne o parte importantă a identității orașului, evidențiind contribuțiile semnificative ale evreilor la dezvoltarea Buzăului de-a lungul secolelor.

Sinagoga din Buzău, cunoscută și sub numele de Templul Evreiesc, este un monument de patrimoniu important pentru istoria comunității evreiești din oraș. Aceasta a fost construită între 1907 și 1910, pe locul unei sinagogi mai vechi din 1885, situată pe strada Alexandru Marghiloman. Clădirea impresionează prin stilul arhitectural specific lăcașurilor de cult evreiești din acea perioadă, având o fațadă decorată cu elemente neogotice și orientale. De-a lungul timpului, sinagoga a fost un centru spiritual și cultural esențial pentru evreii din Buzău, care în perioada interbelică numărau peste 2.500 de membri. Pe lângă activitățile religioase, aici aveau loc și evenimente comunitare importante. Astăzi, deși comunitatea evreiască din Buzău este mult mai mică, amintirea acelor vremuri pline de viață și solidaritate rămâne vie. Monumentele și sinagoga, chiar și în starea lor actuală, continuă să fie mărturii ale unei istorii bogate și ale unei comunități care a lăsat o amprentă de neșters asupra orașului.