Militari buzoieni de elită, mercenari în Congo conduși de Horațiu Potra

Mai mulți militari din structurile de elită ale armatei, poliției și serviciilor secrete au luat parte la misiunile din Africa coordonate de Horațiu Potra. Militarii și-ar fi luat inclusiv concediu fără plată pentru a putea participa în misiuni, se arată într-o investigație PressOne.

Publicația scrie că zeci de militari români care figurau în 2023 ca făcând parte din Forțele pentru Operațiuni Speciale (FOS) ar fi plecat în Congo într-o misiune coordonată de Horațiu Potra, iar alții, proveniți din Batalionul de Operații Speciale „Vulturii” (Târgu Mureș) și din garnizoana Buzău, unde funcționează o bază de instruire și pregătire a Comandamentului Forțelor pentru
Operații Speciale (CFOS), au fost trimiși pe frontul din Africa. Lor li se alătură rezerviști din forțele speciale, foști combatanți ai Legiunii franceze, personal din serviciile secrete și oameni din unitățile speciale ale poliției. Alături de ei s-ar afla și indivizi fără pregătire militară, recrutați de Horațiu Potra. Cu totul, în anul 2023, Potra ar fi trimis în Congo în jur de 1.000 de români care să lupte, o mare parte din ei părăsind țara prin aeroporturile din Sibiu și Târgu Mureș.

Cei mai mulți dintre ei au plecat în martie 2023 și provin din Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda Brăescu” din Bacău. Aproximativ 60 dintre ei și-ar fi suspendat în acel moment contractele de muncă încheiate cu MApN pentru a pleca în misiunea lui Potra. Contactat de PressOne, locotenent-colonelul Mircea Popa, comandantul batalionului, spune că nu au fost aprobate concedii pentru astfel de activități, menționând că un astfel de gest din partea unui militar echivalează cu părăsirea postului.

Sacoșe de bani și muniție. „Nimeni nu era controlat”

Luptătorii au zburat cu două companii, FlyLili și HelloJets, ambele înființate în 2021. Una dintre ele este fondată de doi oameni de afaceri din Sibiu, iar cealaltă este deținută de foști asociați ai companiei Blue Air. O parte din cei care s-au aflat în aceste zboruri erau în acel moment militari activi. Un astfel de zbor era la fiecare lună, iar la bordul aeronavelor se afla echipament militar, dar și muniție.

„Intrau în țară sacoșe pline de bani. Dar nu era nimeni controlat, nu știu de ce. Nici în Târgu Mureș și nici în Sibiu. Pe Horațiu și pe Rodolphe (francezul care l-a adus pe Potra în afacere, n. red. PressOne) îi aștepta mașina la aeronavă. Fiecare serviciu de informații din România, de la Armată la SRI, ar fi trebuit să știe cum se întâmplă și de ce. Și nu doar atât. O singură dată m-a luat deoparte un reprezentant al SRI și mi-a cerut un număr de telefon pentru că avea niște prieteni care voiau să vină și ei în misiune”, declară pentru PressOne un contractor care s-a dus, în 2023, să lucreze în operațiunile organizate de Horațiu Potra.  Ulterior, în februarie 2024, 288 de combatanți au fost recuperați de autoritățile române după ce s-au predat în fața rebelilor care au ocupat orașul Goma, unde mercenarii lui Potra își desfășurau acțiunea.

Câțiva dintre oamenii lui Potra au intrat în atenția publicului prin legătura cu Călin Georgescu. O parte din dispozitivul de securitate al acestuia fiind format din mercenari, unul dintre ei fiind Eugen Sechila, un om cu viziuni neolegionare despre care HotNews a scris că l-a însoțit pe Georgescu inclusiv în culisele unei apariții transmise în direct.

Potrivit PressOne, Horațiu Potra a început să aducă combatanți români care să lupte în Congo începând cu sfârșitul anului 2022. Angajările s-ar fi făcut printr-o companie militară privată numită (PMC) Congo Protection, numai că Potra juca rolul unui subcontractor, iar combatanții încheiau contractul cu autoritățile Republicii Democrate Congo printr-un concern de securitate numit inițial Agemira și redenumit ulterior Bulgaria Global Solutions Ltd. Organizația era condusă de francezul Olivier Bazin.

Ce spune MapN

PressOne s-a adresat în două rânduri Ministerului Apărării Naționale (MApN), pe 8 ianuarie și 13 ianuarie 2025, pentru a obține o reacție legată de aceste practici recurente în rândul militarilor din Forțele de Operații Speciale. Inițial, au primit un răspuns parțial, respectiv o trimitere la statutul militarilor. Au revenit cu solicitarea ca MApN să răspundă integral la cererea de informații publice.

După două săptămâni, Ministerul a răspuns. Oficial, „singura situație permisă de legile române prin care personalul militar să desfășoare activități, pe teritoriul României sau în afara acestuia, în calitate de angajați ai unor companii private de securitate este din poziția de militar în rezervă. Semnarea unor contracte de angajare de cadre militare în rezervă pentru poziții de tipul celor menționate nu implică în niciun fel Ministerul Apărării Naționale”.

MApN mai precizează că „trecerea în rezervă a cadrelor militare se face, în principal: la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă sau a vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare”. Altfel, pot fi clasați ca inapți pentru serviciul militar la cerere, pentru „motive bine întemeiate” sau pot demisiona.

Riscuri pentru securitatea națională

PressOne l-a contactat pe Claudiu Degeratu, expert în securitate națională și NATO, care susține că în astfel de operațiuni sunt implicate structuri de spionaj, care au ca scop „acțiuni de atragere, compromitere și racolare”: „În proximitatea unei zone de război, toată lumea încearcă să afle informații, își urmărește propriul interes, chiar dacă nu sunt părți în conflict. Am văzut, de exemplu, că din tot acest efort de recuperare a celor 288 de români aflați în Congo, firma privată a lipsit. S-au ocupat cei de la Ministerul de Externe. Și asta ridică niște semne de întrebare”, spune Claudiu Degeratu.

Misiunea din Africa

Potrivit surselor PressOne, în Congo, românii din armata companiei private a lui Potra erau distribuiți pe concesiuni. O concesiune însemna, în principiu, o bază militară improvizată. De obicei, aceste concesiuni era amenajate în cadrul unor hoteluri din Goma sau Sake, principalele localități aflate pe linia frontului din Congo.

Militarii obturau vizibilitatea spre interior, puneau sârmă ghimpată de jur împrejur, montau dispozitive de apărare protejate cu saci de nisip. În perioada de glorie a acestor mișcări de trupe din România și Congo, existau șapte hoteluri care serveau drept locuri de cazare și baze militare pentru 100-150 de oameni.

Pe finalul lui 2023, numărul profesioniștilor din Forțele de Operațiuni Speciale (FOS) prezenți în misiunea din Congo a început să scadă. Sursele PressOne arată că între combatanți au existat diferențe salariale care au provocat disensiuni. De exemplu, „legionarii” – cei care luptaseră înainte în Legiunea Franceză – primeau mai mulți bani decât militarii FOS, la rândul lor mai bine plătiți decât cei care nu făcuseră niciodată parte dintr-o altă structură militarizată și nu urmaseră antrenamente specifice activității în teatrele de război.

Soldații români din Congo nu ar fi fost deloc asigurați. Companiile mari care oferă servicii de securitate privată în Africa au, pe lângă salarii generoase, și pachete asiguratorii de viață și compensatorii pentru familii, în caz că angajații lor sunt răniți sau uciși în misiune. Verbal, arată sursele noastre, se vehicula dreptul la o sumă reparatorie de câteva zeci de mii de dolari, însă în contract nu era trecut nimic altceva decât salariul de bază. „Nu-ți convine, poți pleca acasă”, li se spunea.

În februarie 2024, doi dintre românii care se aflau în baza de la Sake și-au pierdut viața în urma unui atac al rebelilor din facțiunea M23. „A fost un intens schimb de focuri și a durat undeva la 45 de minute”, povestește unu dintre combatanți care au recuperat trupurile celor doi. Unul din morți ar fi fost Vasile Badea, instructor de luptători în cadrul Serviciului de acţiuni Speciale al Poliției Capitalei. Acesta și-ar fi suspendat contractul de muncă pentru a pleca să lupte alături de Potra.

În luna iunie 2024, alți doi luptători și-au pierdut viața. În timp ce se afla într-o misiune de observare, Petru Cosmin Samolinschi a fost omorât pe loc într-un atac cu o rachetă ghidată. Demisionase din Batalionul 151 Infanterie „Lupii Negri” din Iași ca să plece în Goma, Congo. Un alt coleg, pe nume Mihai Trocan a murit câteva zile mai târziu la București, după ce fusese evacuat în România. Trocan fusese și el polițist în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale al Poliției Capitalei și era pensionar.

PressOne a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române să ne răspundă câte din persoanele provenind din structurile SIAS și SAS, care au solicitat în 2023 și 2024 suspendarea temporară a contractelor de muncă au lucrat în Congo sau în alte țări din Africa în perioadele în care s-au aflat în suspendare? Au primit un răspuns parțial în care ni se răspunde că  „în urma consultării structurilor de specialitate din cadrul Poliției Române a rezultat faptul că, în perioada 2023- 2024, trei polițiști din cadrul structurilor de acțiuni speciale și-au suspendat raporturile de serviciu cu unitatea, iar alți doi polițiști și-au încetat raporturile de serviciu,
prin demisie”.

Deutsche Welle a indicat faptul că Potra a colaborat cu gruparea paramilitară rusă Wagner, însă acesta a negat acuzațiile, numindu-le „speculații”. El ar fi fost plătit de ruşi în 2016 pentru a antrena gărzile de corp ale lui Faustine Touadéra, actualul preşedintele din Republica Centrafricană. Din 2022, el trimite mercenari români în Congo. Mai mult, Potra ar avea legături cu fostul ambasador rus la București, Valeri Kuzmin, alături de care a fost fotografiat, potrivit Digi24.

Horațiu Potra a fost condamnat în trecut, însă continuă să fie activ în operațiuni paramilitare în Africa, conducând o rețea complexă de mercenari. În 2011, a fost condamnat la mai bine de doi ani de închisoare cu suspendare în prima instanță, fiind învinuit că a pus bazele unei grupări paramilitare care utiliza arme albe și de foc în antrenamente.