Furtul obiectelor de tezaur românesc dintr-un muzeu din Olanda a stârnit diverse reacții în rândul figurilor publice din România. Însă, toate au un numitor comun și anume îngrijorarea că, dacă obiectele nu vor fi găsite mai repede, este posibil ca acestea să fie topite și odată cu ele să dispară un fragment important al identității noastre naționale. Fostul ministru al Culturii Lucian Romașcanu, în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a vorbit despre această expoziție, ajunsă la Muzeul Drents din Assen, ca despre una itinerantă, care a avut rolul „de a duce în Europa mesajele corecte despre România, despre istoria românilor”.
Tezaurul dacic românesc, ajuns în Muzeul Drents din Olanda, făcea parte din cadrul unei expoziții itinerante care s-a plimbat prin mai toată Europa, a povestit, pentru „Gândul”, fostul ministru al Culturii Lucian Romașcanu. Scopul a fost acela de promovare corectă a României și a istoriei sale. „Expoziția, sub diverse denumiri, <Dacia, ultima frontieră a romanității> sau <Aurul dacic> și așa mai departe, a fost plimbată în mai multe locuri. Extrem de important, a fost la Lisabona prima oară, după care a fost la Madrid, la Muzeul Național de Arheologie al Spaniei, unde a fost a doua cea mai de succes expoziție din istoria muzeului, după care a fost la Termele lui Dioclețian, la Roma, într-un loc absolut minunat. Iar decizia de a itinera această expoziție sigur că a fost validată de Ministerul Culturii, aparținând Muzeului Național de Istorie și în colaborare cu alte muzee din România și a avut un scop extrem de important, zic eu, acela de a duce în Europa mesajele corecte despre România, despre istoria românilor și așa mai departe”, a amintit Lucian Romașcanu.
Expoziția s-a plimbat prin toată Europa, cu pază pe măsură
Lucian Romașcanu a mai subliniat faptul că toate capitalele europene care au găzduit această expoziție au avut pază pe măsură, însă rămâne optimist că autoritățile olandeze vor da de urma hoților. „Acum, ce s-a întâmplat la acest muzeu, în Olanda, nu pot ști. Și eu sunt un pic surprins de destinația acestei expoziții. Înțeleg că acel muzeu este un muzeu dedicat arheologiei și istoriei vechi. Ce am avut noi în restul capitalelor pe care vi le-am menționat au fost locuri extrem de importante, grandioase, cu pază pe măsură. Aici chiar nu-mi dau seama ce s-a întâmplat. Și eu am convingerea că autoritățile olandeze, în primul rând, vor găsi repede hoții, pentru că este un obiect de tezaur neprețuit, dincolo de faptul că e asigurat, dincolo de faptul că s-au respectat toate procedurile, este una din cele mai importante piese de tezaur dacic al României”.
Demersul cultural românesc a avut ghinion
„Mi-ar plăcea, politic, să pot spune e vinovat x sau y, dar nu e cazul de data asta. Este un demers cultural românesc care, iată, din păcate, și nu e singura dată când se întâmplă asemenea lucru. S-au furat picturi de mari valori. Am avut ghinionul ca acest tip de infracțiune să se petreacă cu niște lucrări ale României”, mai spune Romașcanu.
Dacă nu este găsit la timp, există riscul ca acel coif din aur, care cântărește 750 g, să fie topit. România se poate bucura că nu a avut parte, în trecut, de multe episoade de acest gen, iar când au apărut astfel de situații, obiectele au fost recuperate integral, a mai spus Lucian Romașcanu. De data aceasta, lucrurile au stat diferit. „La noi au fost brățările dacice care au fost furate de la sursă, direct și care am reușit, unele din ele, să le recuperăm. Chiar și eu, în timpul ministeriatului meu, am recuperat niște monede dacice, pe care le-am recuperat de la Londra, prin intermediul poliției de acolo și cu sprijinul ambasadoarei noastre de acolo. Noi nu am avut, din fericire, pot spune, parte de asemenea lucru. La noi, a fost un accident istoric de proporții cataclismice când am dat tezaurul românesc rușilor și nu l-am mai primit înapoi. În rest, eu nu țin minte, adică nu cred că am avut asemenea accidente până acum”, spune Romașcanu.
Temerile fostului ministru al Culturii sunt îndreptate în direcția în care, dacă nu sunt găsite la timp, obiectele din aur ar putea fi topite și transformate în aur, lucru care „ar fi un dezastru”: „Ideea este că este o dramă mare, majoră, pentru istoria noastră și îmi doresc foarte tare să îl găsim cât se poate de repede. Se poate întâmpla orice. Nu știm cine l-a furat și de ce l-a furat, dacă l-a furat la comandă pentru a fi păstrat într-o colecție privată sau pur și simplu pentru valoarea aurului. Are vreo 750 grame de aur. Dar nici nu vreau să mă gândesc că cineva ar lua și ar topi așa ceva. Ar fi un dezastru. Eu îmi doresc foarte tare să ne facem cu toți treaba, inclusiv autoritățile olandeze și să le putem recupera”, a mai spus Romașcanu.
Vinovatul principal, partenerul olandez
Romașcanu a scris și pe Facebook un text în care susține că vina furtului o au în principal autoritățile olandeze. „Ceea ce s-a întâmplat în Olanda cu furtul tezaurului dacic este, fără exagerare, un dezastru național! Nu voi detalia aici ce reprezintă artefactele furate și care sunt consecințele. Nu intru nici în detaliile furtului. Se vorbește în toate mediile despre vinovați, aceștia fiind exclusiv români, guvern sau muzeu, autorități de diverse nivele. Până vom afla răspunsurile legate de destinația expoziției, oportunitatea alegerii acestui muzeu, legate de deciziile luate, există CU CERTITUDINE un vinovat principal: partenerul olandez, statul olandez, care trebuia și contractual și moral să asigure cea mai strictă pază! Când ai o asemenea comoară la tine în țară trebuie să te ridici la nivelul obligațiilor pe care le ai în urma solicitării tale de a găzdui o asemenea expoziție. Vreau să văd că vocile care caută azi vinovați nu exploatează politic această tragedie și să cerem principalului vinovat, partenerul olandez, care nu și-a respectat nici contractul, nici cuvântul, să ne aducă tezaurul înapoi! P.S. Această expoziție a fost în diverse capitale (am văzut-o personal la Lisabona și Roma), Brâncuși a fost și la Timișoara dar și la Bruxelles în 2019 (cu valoare de asigurare de 1 miliard de euro!), am avut Picasso în București, toată lumea și-a făcut datoria. De această dată, nu!”.
Cere explicații pentru nerespectarea procedurilor legale
Lucian Romașcanu a atras ulterior atenția și asupra neregulilor privind organizarea expoziției de la Drents Museum. El a subliniat că nu a fost emisă o Hotărâre de Guvern (HG) conform Ordonanței de Urgență nr. 27/2023, adoptată de fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în mandatul căreia s-au făcut diligențele organizării acestei expoziții.
„Legat de tragedia furtului tezaurului dacic din Olanda, avem acum informații pe care ieri nu le aveam. În 3 august 2023, doamna ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr. 27, care instituie obligația promovării unei HG pentru organizarea unor asemenea expoziții. Din ceea ce știu, pentru expoziția de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicații…”, a transmis Romașcanu pe rețelele sociale.
Ordonanța de Urgență nr. 27/2023, adoptată pe 3 august 2023, completează Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și prevede că pentru organizarea unor expoziții internaționale de către instituțiile muzeale subordonate Ministerului Culturii este necesară aprobarea măsurilor prin Hotărâre de Guvern. Acest mecanism este menit să asigure colaborarea între instituțiile implicate și să sporească nivelul de protecție pentru patrimoniul exportat temporar.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice din țară pentru expoziția din Olanda. Acesta a precizat că detaliile legate de acest incident vor fi analizate și făcute publice. Furtul din Tezaurul României reprezintă o pierdere semnificativă pentru patrimoniul cultural național, iar lipsa unei Hotărâri de Guvern ridică întrebări grave legate de modul în care s-au organizat și monitorizat expozițiile internaționale.
Romașcanu consideră că responsabilitatea principală revine Ministerului Culturii, care avea obligația de a respecta prevederile legale introduse chiar prin ordonanța inițiată de ministrul Turcan.
