Temperaturile ridicate din timpul verii, lipsa precipitațiilor și schimbările climatice resimțite tot mai intens au determinat fermierii din România, inclusiv pe cei din județul Buzău, să își schimbe strategia agricolă. În acest context, specii întâlnite până acum doar în zonele mediteraneene, precum rodiile, curmalii sau kiwi, au început să fie cultivate cu succes. Toto-dată, în județul Buzău, bumbacul ar putea deveni una dintre culturile viitorului, datorită adaptabilității acestei plante la actualele condiții climatice.
Cercetătorii de la Banca de Gene din Buzău au readus în prim-plan această specie, care a fost odinioară o cultură importantă în România. Costel Vînătoru, directorul instituției, a explicat că România a fost, în anii ’40, una dintre primele țări din Europa care a dezvoltat o stațiune de cercetare pentru bumbac, la Teleorman. Primul soi românesc, denumit Adelin, era cunoscut pentru producțiile mari și rezistența la boli și dăunători. „Când facem referire la bumbac, ne gândim la o specie care cândva ocupa suprafețe mari în România, a fost o cultură care a fost la ea acasă în România, mai ales în anii ’40, am fost printre primii în Europa care am avut o stațiune de cercetare pentru cultura bumbacului, la Teleorman, în 1946-1948 s-au pus bazele stațiunii de acolo și au fost obținute soiuri valoroase. Noi avem în patrimoniu semințele vechi, dintre care primul soi românesc de bumbac care a fost obținut și cultivat în România, înscris atunci în catalogul oficial sub denumirea de Adelin, un soi valoros, foarte interesant, cu potențial mare de producție și fără boli și dăunători. Sigur, este ușor pretențios la apă pentru că este o cultură care, ca să obții rezultate bune, ai nevoie de sistem de irigații, dacă nu sunt precipitații suficiente, dar o cultură care ar putea să se dezvolte în România”, a explicat cercetătorul pentru Focus TV.
Bumbacul este o plantă care iubește căldura și tolerează bine arșița, ceea ce o face ideală pentru noile condiții climatice din România. Costel Vînătoru subliniază că această cultură nu doar că poate produce fibre naturale de calitate superioară, dar și că ar putea aduce un profit considerabil fermierilor. „E o cultură interesantă, o cultură care ar putea să aducă profit și ce este interesant, toate condițiile actuale favorizează cultura. Nu este o cultură care să aibă pretenții deosebite în special în ceea ce privește bolile. Rezistă foarte bine la condițiile climatice actuale, mai ales la temperaturi ridicate. Arșița favorizează cultura bumbacului”, a mai explicat directorul Băncii de Gene. Pe lângă utilizarea sa în industria textilă, bumbacul poate fi cultivat și ca plantă ornamentală. O varietate specială, conservată la Banca de Gene, poate fi utilizată în aranjamente florale sau decoruri.
Cu toate acestea, reintroducerea bumbacului în România nu poate avea succes fără o strategie bine definită. Costel Vînătoru atrage atenția că, pentru a sprijini fermierii, trebuie asigurate întregi lanțuri de prelucrare, de la filaturi și țesătorii la unități de ambalare și valorificare a produselor. „Fără un program, fără o strategie, greu să te apuci, pentru că sunt multe culturi care la prima vedere sunt profitabile, cu eficiență economică bună, dar trebuie să iei în calcul partea de procesare, de ambalare, de valorificare. Noi ne uităm dacă plouă la timp, dacă culturile arată bine, dar agricultorul trage linie când a vândut marfa, atunci și-a încheiat misiunea, atunci poate să spună că a ieșit pe profit, pentru că sunt și ani agricoli când producțiile sunt mari, dar ce folos că prețurile sunt foarte mici și atunci agricultorul nu își acoperă nici costurile, se vede nevoit să arunce producția, nu au cum să o valorifice”, a adăugat specialistul.
Schimbările climatice determină fermierii să își adapteze culturile, iar bumbacul, alături de alte specii exotice, ar putea deveni o soluție viabilă în agricultura românească. Pe lângă beneficiile economice, această cultură oferă o alternativă sustenabilă la fibrele sintetice, promovând totodată sănătatea și protejarea mediului. Prin inițiativele de cercetare ale Băncii de Gene din Buzău și printr-o strategie națională bine implementată, bumbacul ar putea reveni în prim-plan, devenind o cultură reprezentativă pentru noile condiții climatice ale României.
