La 102 ani, veteranul Gică Baciu, supraviețuitor al foametei, nu ratează scrutinul prezidențial

La vârsta de 102 ani, Gheorghe Baciu, sau Gică Baciu cum este cunoscut în comunitate, cel mai vârstnic veteran de război din judeţul Buzău, supravieţuitor al foametei din perioada 1946-1947 şi al celui de-Al Doilea Război Mondial, prezent la toate alegerile prezidenţiale din ultimul secol, va merge să voteze pentru ca viitorul preşedinte „să facă treburi ca lumea, să poată trăi lumea mai uşor”, şi pentru că, din 30 în 30 de ani, istoria se repetă şi este nevoie de o schimbare.

Gică Baciu a împlinit anul acesta 102 ani. Aerul curat, munca fizică, odihna şi dealurile pline de sare din comuna Mânzăleşti i-au întărit trupul astfel încât, şi după un secol de viaţă, se ocupă singur în continuare de treburile casnice, coseşte, sapă şi îşi mai curăţă din când în când arma de vânător. În ciuda greutăţilor cu care s-a confruntat de-a lungul vieţii, şi-a păstrat voia bună şi nu a stat departe de comunitate şi viaţa publică. A participat la toate alegerile prezidenţiale din România şi precizează că va merge şi în următoarea duminică la vot pentru a-şi alege viitorul preşedinte.

„Prima dată când s-a votat a venit Gheorghiu-Dej, apoi Nicolae Ceauşescu care a stat vreo 20 şi ceva de ani. După aceea ştiu că a venit Ion Iliescu, Emil Constantinescu, a venit Traian Băsescu, a stat şi el vreo 10 ani şi Klaus Iohannis. Am fost la toate alegerile. Am fost să votez, să avem şi noi un conducător în ţară, să conducă ţara, trebuie să fie cineva acolo să o conducă. După armată am votat tot timpul”, a declarat, pentru „Agerpres”, Gheorghe Baciu.

De la viitorul preşedinte nu îşi doreşte decât să se implice în dezvoltarea sistemului de sănătate şi să depună eforturi astfel încât românii din străinătate să se întoarcă acasă. „Eu sunt cu bătrâneţile acum, sănătate îmi doresc. Îmi doresc ca viitorul preşedinte să facă treburi ca lumea, să poată trăi lumea mai uşor, să dea de muncă la oameni, au plecat majoritatea în străinătate. Toţi oamenii buni au plecat în străinătate, am rămas doar noi, ăştia bătrâni. Pentru mine este important dacă ar veni un conducător ca lumea, să vină oamenii din străinătate la locurile lor, să le dea de muncă, nu să facă pentru ei în loc să facă ceva bun în ţară. Să facă o fabrică, spitale, asta să facă”, a mai precizat veteranul de război.

După ce se ocupa de treburile casnice, spre seară, Gheorghe Baciu se retragă în locuinţă şi privea atent la dezbaterile electorale pentru turul întâi al prezidențialelor, pentru a cântări cu atenţie candidaţii şi, în funcţie de programele lor, să-l voteze pe cel mai bun. Crede că istoria se repetă din 30 în 30 de ani, iar anul 2024 va aduce o schimbare.

Gică Baciu este vizitat în dese rânduri de fiica sa, Roneta, care a împlinit 74 de ani. „Este născut pe 4 mai 1922, mai este un pic şi face 103 ani. Merge la vot, se simte bine, astăzi a adus nişte lemne. Votează la o secţie de vot în Mânzăleşti. El se ducea pe jos, dar îl doare un genunchi şi astfel îl ducem cu maşina. El speră să se îndrepte ceva în ţara asta, să ajungă cum a fost într-un timp. Mi-a arătat ţara noastră cum arăta înainte, cu Moldova, are o hartă. A mai zis o chestie, că istoria se cam repetă din 30 în 30 de ani, ar cam fi cazul să facem o schimbare că au trecut 30 şi ceva de ani. Toată ziua se uită la ei, îi urmăreşte pe fiecare, se uită la dezbaterile politice, le dă calificative. Comentează, calculează ce este bine, ce nu este bine. Până să se căsătorească cu mama, tata a fost în război. După aceea când s-a eliberat, făcea cu bunicul butoaie, tocitori, a fost dogar. După căsătorie, bunicul din partea mamei făcea var. Vărărie a învăţat de la bunicul meu. Ce a văzut, a făcut. A lucrat zece ani cu o echipă de topografi, apoi a ieşit la pensie. Se ducea la vânătoare câte trei-patru zile când aveam eu vreo zece ani. A prins Al Doilea Război Mondial, a fost grănicer, la graniţa cu Ungaria”, a precizat, pentru „Agerpres”, fiica veteranului de război, Roneta Baciu.

La împlinirea vârstei de 100 de ani, Gheorghe Baciu a primit o decoraţie din partea poliţiştilor, fiind cel mai vârstnic deţinător de armă din Buzău.

Mânzălești, „zonă albastră”

În comuna Mânzăleşti oamenii tind să atingă vârste de peste 90-100 de ani, procentul fiind similar cu cel din faimoasele „zone albastre” precum Icaria din Sardinia sau peninsula Nicoya din Costa Rica. O serie de documentare video, realizată iniţial printr-un parteneriat cu DigiWorld şi continuată apoi de Asociaţia Ţinutul Buzăului, dezvăluie o pondere neobişnuită a vârstnicilor în câteva comunităţi din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului.

Potrivit Asociaţiei Ţinutul Buzăului, datele primăriei din comuna Mânzăleşti, din Valea Slănicului, arată că, din cei 2000 de locuitori ai zonei, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2 la sută din populaţie. Această incidenţă este una neobişnuită, sunt de părere specialiştii din cadrul organizaţiei, fiind de patru ori mai mare comparativ cu media naţională din România, unde, potrivit ultimului recensământ, din populaţia totală de 19,053 de milioane de locuitori, 102.000 de persoane sunt trecute de 90 de ani, respectiv 0,5 din populaţie. „Procentul din Mânzăleşti este comparativ cu cel din faimoasele <zone albastre> precum Icaria, din Sardinia, sau peninsula Nicoya, din Costa Rica. Dacă aceste locuri îndepărtate au fost deja intens mediatizate, Mânzăleştiul şi Valea Slănicului sunt o revelaţie şi un secret încă nespus, numai bun de descoperit”, informează Asociaţia Ţinutul Buzăului.

Ţinând cont de longevitatea neobişnuită a locuitorilor şi de  ponderea mare a vârstnicilor trecuţi de 90 şi 100 de ani, membrii asociaţiei încearcă să afle care sunt secretele bătrânilor pentru ca acestea să nu dispară odată cu ei. „O dată cu eforturile noastre, şi ale partenerilor noştri, de a introduce Ţinutul Buzăului în grupul select al Geoparcurilor UNESCO am descoperit în regiune adevărate comori, care depăşesc zona atracţiilor turistice sau gastronomice şi intră în sfera bunăstării şi calităţii vieţii la care aspirăm cu toţii. Primele episoade realizate de Digi World în parteneriat cu noi au dezvăluit un filon de longevitate surprinzător, pe care am hotărât să-l explorăm prin noi filme documentare realizate în cadrul unui proiect al Geoparcului. Vrem să scoatem la lumină toate aceste lucruri pentru ca românii şi întreaga lume să afle despre ele”, a transmis managerul Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului, Răzvan-Gabriel Popa.

Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară satele din Ţinutul Buzăului par că sunt cele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor dincolo de 100 de ani, o bornă nesperată în zilele de astăzi. (Preluare „Agerpres”)