Unde excelează Buzăul la alegerile parlamentare

O analiză realizată de  Expert Forum și citată de HotNews arată că 6,39 la sută din candidații la alegerile parlamentare din decembrie sunt traseiști politici, iar partidele mai noi, precum SOS și AUR, au cele mai mari procente în acest sens, 11,79 la sută, respectiv 11,11 la sută. Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR.

Potrivit Expert Forum, procentul de candidați aflați la primul scrutin parlamentar pentru partidele analizate și după 2016 este de 71 la sută, la a doua candidatură 19,35 la sută, iar la a treia 9,32 la sută. Majoritatea listelor de partid sunt constituite din candidați la primul scrutin parlamentar, însă în realitate o parte dintre candidații noi la parlamentare au mai candidat la funcții locale în trecut, precizează Expert Forum. Cel mai vizibil caz este cel al SOS România, unde a existat o migrație, iar candidații au avut experiențe trecute la locale.

Partidele cu cei mai mulți candidați noi și cele cu cei mai mulți traseiști

O defalcare a candidaturilor în funcție de parcursul electoral relevă prevalența candidaților „seniori” din partide, 22,04 la sută, dar și a traseiștilor, 6,39 la sută.

La nivelul listelor de partid, partidele mai noi, precum AUR, SOS sau USR, au cele mai mari procente de candidați noi, comparat cu partidele tradiționale ca PNL, PSD și UDMR. Însă, partidele noi prezintă și o variație ridicată în ceea ce privește procentul traseiștilor: AUR și SOS la 11 la sută din liste vs. USR, la 1,36 la sută.

Când vine vorba despre candidații loiali partidului, aceștia sunt cei mai apreciați în rândul partidelor tradiționale. AUR înregistrează cel mai mic scor de retenție a candidaților din 2020, arată analiza Expert Forum.

De unde vin cei mai mulți traseiști

În medie, cei mai mulți candidați traseiști vin din partide care nu au reușit să treacă pragul la alegerile anterioare, precum PMP, ALDE sau PRO România. Însă, putem observa un grad relativ ridicat de traseism venind și dinspre PNL, un partid tradițional.

De exemplu, 1,61 la sută din candidații AUR provin din PNL. La rândul său, AUR a cedat mulți candidați spre SOS, ale cărui liste sunt compuse din 2,36 la sută foști candidați AUR.

Partidul cel mai puțin „traseist” este UDMR, de unde nimeni nu pleacă și extrem de puțini vin din alte partide.

Județele cu cei mai mulți traseiști

Din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar, 19,89 la sută și-au schimbat circumscripția cel puțin o dată. Potrivit situației defalcate pe liste de partid, traseismul geografic este o practică populară la UDMR, unde 52,61 la sută din candidații la al doilea sau al treilea scrutin parlamentar și-au modificat și circumscripția cel puțin o dată.

Raportat la listele din 2020, cei mai mulți candidați din alte circumscripții se află în Vaslui, Buzău și Constanța. Invers, circumscripțiile de unde s-a plecat cel mai mult în ultimii ani sunt Ialomița, Tulcea și Argeș.

Ce procent de candidați noi și de traseiști sunt în județe

Analiza Expert Forum arată că la AUR, în Ialomița și Giurgiu, toți candidații la parlamentare sunt noi. În Dâmbovița, Satu Mare, Bistrița Năsăud sau Ilfov, procentul este mai mare de 90 la sută. La extrema cealaltă se numără Covasna, Brăila și Tulcea. Însă, o parte dintre candidații din aceste județe au candidat în trecut pentru alte poziții, din partea altor partide. La Ialomița, cel puțin două persoane din zece au mai candidat de la alte partide.

• La PSD cea mai vizibilă schimbare de candidați s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor și Bistrița Năsăud (82 la sută). Dimpotrivă, în Vâlcea procentul de nume noi este de 42 la sută, iar în Covasna de 40 la sută. În București aproape jumătate din candidați sunt noi. La Satu Mare, patru dintre candidați au mai candidat în trecut la locale din partea Pro România și PSD. La Bihor 9 din 18 propuneri de pe lista partidului au mai candidat în trecut la alegerile locale, chiar începând cu 2008 – din nou, în mare parte din partea PSD. La Bistrița Năsăud 6 din 11 candidați au mai candidat în trecut la poziții din administrația locală din partea PSD sau ALDE.
• Potrivit Expert Forum, UDMR are cele mai multe nume noi în Ilfov (toți candidații), 90 la sută în Ialomița, 91 la sută în Gorj. Cei mai puțini candidați noi, procentual, sunt în Hunedoara 15 la sută, Sibiu 23 la sută, Harghita 18 la sută sau Sibiu 25 la sută. În București 63 la sută din candidați sunt noi. În Ilfov, doi dintre candidați au mai participat la parlamentare înainte de 2016.
• Toți candidații sunt noi pentru USR în Teleorman, Buzău și Vrancea, iar în Bistrița Năsăud și Satu Mare 91 la sută dintre aceștia nu au mai candidat la parlamentare după 2016. Harghita e județul cu cea mai mică rată de noutate, doar jumătate din candidați sunt noi. La București procentul este de 61 la sută. În Teleorman, ambele persoane de pe liste (USR are câte o listă cu un candidat) au mai candidat la alegerile locale din 2020 din partea USRPLUS. În Buzău cel puțin trei candidați au mai participat la alegerile locale în trecut. La Vrancea, trei din șapte candidați au mai participat la alegerile locale din partea partidului, în trecut.
• Cele mai multe candidaturi noi la PNL se înregistrează la Botoșani sută la sută, Harghita 82 la sută, Timiș și Buzău 79 la sută, iar cele mai puține în Maramureș 38 la sută, și Bacău 26 la sută. În București 65 la sută din cei de pe liste nu au mai candidat la parlamentare după 2016. La Botoșani, din 13 candidați doar doi au mai candidat în trecut la locale din partea ALDE și PNL. Pe de altă parte, la Harghita toți cei 11 candidați au mai participat la alegerile locale în trecut din partea PNL. La Timiș, situația este la mijloc – 6 din cei 12 candidați liberali au mai candidat în trecut la funcții în administrația locală și/sau la parlamentare.
• La SOS România, care nu a candidat la alegerile anterioare parlamentare, fiind înființat în 2021, există multe județe unde sunt persoane noi propuse pe liste. Exclusiv candidați noi se regăsesc în șapte județe – Mehedinți, Caraș Severin, Teleorman, Giurgiu, Galați și Sibiu. Cei mai puțini noi se regăsesc la Brașov (65 la sută) și Suceava (68 la sută). La București procentul este 89 la sută. La Mehedinți, doi din nouă candidați au mai participat la locale, din partea mai multor partide. La Caraș Severin cinci din 11 candidați au mai fost în trecut pe listele unei multitudini de partide în trecut, iar la Brașov, 9 din 16 persoane au mai candidat la diverse funcții din partea altor partide.