În perioada 1 iulie-11 noiembrie, Asociația Centrul de Artă Aluniș organizează „Ceramica Monteoru – un proiect de redescoperire culturală”. Este vorba despre un proiect de revitalizare și promovare a patrimoniului cultural material prin reinterpretarea formelor și motivelor vaselor ceramice din Cultura „Monteoru”, într-un mod contemporan și accesibil. Cel care dă o mână de ajutor în proiect este Moise Theodor Drăghici, un ceramist cunoscut din Rupea, care s-a familiarizat cu modelajul de mic copil, la vârsta de 3-4 ani. „Ocupația pe care o am este de ceramist, iar obiectele pe care le fac sunt create prin diferite tehnici, respectiv la roata olarului, modelate sau prin tehnica columbinelor (tehnica șnurului). De-a lungul timpului am făcut în mare parte obiecte utilitare, dar și decorative, metodele de decorare și forma lor fiind inspirate din diferite epoci, lumea naturală și multe rezultate din diferite experimente cu glazuri și mase ceramice”, afirmă ceramistul.
Pasiunea pentru ceramică a descoperit-o la o vârstă fragedă, prin copilărie, pentru că „totul a început dintr-o joacă”, mărturisește el. Abia la vârsta de 25 ani a pășit într-un atelier de ceramică. Și acolo se pare că i-a rămas și mintea și sufletul, pentru că a pornit pe calea unei inițieri mai riguroase. „În perioada 2019-2022”, povestește ceramistul, „am urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Cluj-Napoca și Brașov. Din anul 2019, îmi desfășor activitatea la Cetatea Rupea, unde fac ateliere și demonstrații de olărit, astfel că pot spune că sunt printre primii meșteșugari care au revenit în zonă după o perioadă îndelungată de timp”. Practic, el a revenit în momentul în care se stinseseră oamenii lutului din comunitate, adică „după ce aceștia au dispărut”, cum spune franc ceramistul Moise Theodor Drăghici.
Proiectul „Ceramica Monteoru – un proiect de redescoperire culturală” de la Aluniș Art Center își propune readucerea la lumină a unui bogat filon artistic specific culturii Monteoru. De aceea, proiectul beneficiază și de un ghidaj istoric și etnografic, din partea unui cercetător etno-arheolog, doctorul în istorie Doina Ciobanu.
Alunișul este cel mai important complex de vestigii rupestre din Munții Buzăului, cu locuințe și lăcașe de cult săpate în piatră; este o zonă unde descoperi fostele vetre de sat și îți ies în cale locuri care vorbesc despre fostele mine de chihlimbar. Drumețiile acestea sunt împletite și cu poveștile locului, mai ales dacă pornești pe cărări să cauți urme de fosile, plante de leac și ciuperci. Toate acestea au inspirat cumva și au condus în mod firesc la ceea ce se cheamă „Ceramica Monteoru – un proiect de redescoperire culturală”.
Proiectul are trei componente: de creație și interpretare artistică prin trei rezidențe artistice, de educație și angajament comunitar și de documentare și diseminare a rezidențelor etapei de cercetare. Prima etapă de creație și interpretare artistică presupune prezența la Aluniș a unor artiști ceramiști și meșteri olari care să contribuie la cercetarea și reinterpretarea ceramicii Monteoru; ei vor pune umărul la crearea a patru prototipuri de ceramică, reflectând interpretarea personală și pentru ca în final să fie realizat un album prototip pentru colecția finală de „vase tip Monteoru”.
A doua etapă, de educație și angajament comunitar, presupune realizarea a șase ateliere de patrimoniu și meșteșug pentru tineri și copii, precum și organizarea a două expoziții de artă cu produsele create în cadrul rezidențelor artistice. Etapa a treia, de documentare și diseminare a rezidențelor, se va finaliza cu o conferință susținută de Doina Ciobanu, cercetător etno-arheolog.
Pe de altă parte, „Ceramica Monteoru – un proiect de redescoperire culturală” este și un proiect de economie sustenabilă care pune cultura și arta în centrul unui proiect de dezvoltare comunitară, cu două spații de creație și rezidențe artistice: CASA LILA – Școala de Olărit de la Colți și Centrul de Artă Aluniș.
Centrul de Artă Aluniș își propune să fie un hub în care arta contemporană se întâlnește cu tradițiile și patrimoniul cultural material și imaterial din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)
