Construirea Autostrăzii Moldovei (A7) nu va rezolva ca prin minune problema morților de pe șosele, avertizează Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură. Până când DN 2, cunoscut publicului larg drept „Drumul Morții”, nu va fi pus în siguranță, numărul evenimentelor nefericite ar putea continua.

„Trebuie luat aproape fiecare drum, în parte. Sunt situații și situații. Sunt elemente care trebuie făcute pe majoritatea tipurilor de drum, dar și particulare, cum e la DN 2. La DN 2 trebuie reconfigurată platforma. Asta e varianta cea mai rapidă și cea mai ieftină. Prin localități nu trebuie lărgit la două benzi. Eu am spus demult că, după ce se va termina A7, trebuie făcut și DN 2. Dacă nu se face DN 2, o să se moară în continuare. E posibil, pentru că se eliberează drumul, mulți vor merge pe A7, iar pe DN2 vor merge în special cei care vor face curse mai scurte și astfel unii vor fi tentați să meargă și mai tare. E posibil, mai ales în anumite zone, să fie mai multe victime, mai multe accidente grave”, a declarat Ciurea pentru Ziare.com.

Reprezentanții Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) susțin că accidentele cu victime, mai ales cele soldate cu decese, au loc în primul rând din cauza nerespectării regulilor de circulație. În replică, Ionuț Ciurea avertizează că, din cauza lipsei infrastructurii, se ajunge ca în 2024 traficul de tranzit să se facă prin comune.

 „DN 2 trebuie pus în siguranță, mai ales în interiorul localităților. CNAIR susține că se moare în localitate. Dar vorbim despre trafic de tranzit, în localitate. Apoi, în localitate, răspunderea este împărțită: sunt drumuri în localitate în administrarea CNAIR și altele, în administrarea consiliului Județean sau a primăriei de acolo. Lucrurile sunt foarte complicate, sunt foarte mulți bani de băgat, iar lucrurile care se fac, de multe ori se realizează fără cap și coadă”, a mai precizat Ciurea.

Pentru a împiedica tragediile pe cât de mult posibil, e nevoie de un pachet de măsuri, arată reprezentantul Pro Infrastructura. „În ceea ce privește oamenii, educația nu se poate face de pe o zi pe alta. Dar se mai poate face un lucru care, dacă s-ar fi dorit, s-ar fi făcut: partea de amenzi, sancțiuni mai dure. Sunt de făcut multe lucruri în orașe, aspecte ce pot fi implementate astfel încât să nu poată fi depășită viteza de 50 km/h, în alte cazuri, 30 km/h. De exemplu, bumperele. Trebuie marcate trecerile de pietoni, în special cele din apropierea școlilor, trebuie rezolvată problema parcărilor, a lipsei de vizibilitate”, a mai punctat acesta.

Din 13 loturi aflate în lucru, firmele lui Dorinel Umbrărescu lucrează pe 10. Primele două loturi, de pe sectorul Ploiești-Buzău, vor fi gata în 2024. În rest, UMB și o altă firmă românească, cei de la Coni, trebuie să finalizeze în 2025 restul de 11 loturi de autostradă, drum de mare viteză care va ajunge până la Pașcani, județul Iași.

Care este stadiul lucrărilor pe Autostrada Moldovei

Din 13 loturi aflate în lucru, firmele lui Dorinel Umbrărescu lucrează pe 10. Primele două loturi, de pe sectorul Ploiești-Buzău, vor fi gata în 2024. În rest, UMB și o altă firmă românească, cei de la Coni, trebuie să finalizeze în 2025 restul de 11 loturi de autostradă, drum de mare viteză care va ajunge până la Pașcani, județul Iași.

Iată cum arată stadiul lucrărilor, potrivit site-ului oficial CNAIR, cu mențiunea că cifrele afișate de instituția din subordinea Ministerului Transporturilor sunt prezentate, de regulă, cu o întârziere de o lună.

• Sectorul Ploiești – Buzău: lotul 1, stadiu fizic 85 la sută (antreprenor Pizzarotti); lotul 2, stadiu fizic 91 la sută (antreprenor – Coni); lotul 3, stadiu fizic 15 la sută (antreprenori – Nurol, Makyol).
• Sectorul Buzău – Focșani: lotul 1, stadiu fizic 55 la sută (antreprenor – UMB); lotul 2, stadiu fizic 57 la sută (antreprenor – UMB); lotul 3, stadiu fizic 54 la sută (antreprenor – UMB); lotul 4, stadiu fizic 65 la sută (antreprenor – UMB).
• Sectorul Focșani – Bacău: lotul 1, stadiu fizic 26 la sută (antreprenor – UMB); lotul 2, stadiu fizic 27 la sută (antreprenor – UMB); lotul 3, stadiu fizic 20 la sută (antreprenor – UMB); lotul 4, Centura Bacăului (antreprenor – UMB).
• Sectorul Bacău – Pașcani: lotul 1, stadiu fizic 18 la sută (antreprenor – UMB); lotul 2, stadiu fizic 16 la sută (antreprenor – UMB); lotul 3, stadiu fizic 18 la sută (antreprenor – UMB).

Rămâne de văzut în ce măsură guvernanții vor face din reabilitarea DN 2 drept o prioritate, în urma finalizării A7.

În anul 2021, reporterii publicației Libertatea au numărat 564 de cruci pe marginile drumului București-Bacău, mai multe decât bornele kilometrice, în număr de 500. „Drumul Morţii”, cum mai este denumit DN2 (E85), se numără printre cele mai periculoase artere de circulaţie din România. Anual, pe acest drum european au loc zeci de accidente de circulaţie soldate cu pagube materiale, persoane rănite grav sau persoane decedate.

Peste 800 de oameni au murit în ultimii zece ani pe DN2-E85, cunoscut publicului larg drept și „Drumul Morții”. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a transmis datele actualizate referitoare la evenimentele nefericite de pe acest tronson la solicitarea Ziare.com. Numărul accidentelor rutiere grave produse pe DN2 rămâne foarte mare, deși în ultimii ani, datele oficiale indică un ușor declin, din acest punct de vedere, influențat în bună măsură de restricțiile de circulație impuse pe fondul COVID, dar și de micile investiții, măsuri de siguranță făcute de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În 2023, au fost consemnate 112 accidente rutiere grave. În 2015, 2016 și 2018, peste 200. Anul trecut au decedat 82 de persoane în urma acestor accidente, iar 53 de persoane au fost grav rănite. Iată datele centralizate de IGPR, cu privire la evenimentele nefericite produse pe DN2, în ultimul deceniu, comunicate la solicitarea Ziare.com: anul 2024 (primele 8 luni) – 58 de morți, 50 de persoane grav rănite, în 79 de accidente rutiere grave; anul 2023 – 82 de morți, 69 de persoane grav rănite, 112 accidente rutiere grave; anul 2022 – 69 de morți, 53 de persoane grav rănite, în 90 de accidente grave; anul 2021 – 103 morți, 99 de persoane grav rănite, în 149 de accidente grave; anul 2020 – 67 de morți, 111 persoane grav rănite, în 145 de accidente grave; anul 2019 – 72 de morți, 170 de persoane grav rănite, în 176 de accidente grave; anul 2018 – 89 de morți, 214 persoane grav rănite, în 214 accidente grave; anul 2017 – 76 de morți, 180 de persoane grav rănite, în 177 de accidente grave; anul 2016 – 108 morți, 189 de persoane grav rănite, în 209 accidente grave; anul 2015 – 105 morți, 213 persoane grav rănite, în 217 accidente grave.