Joia trecută a fost cea de-a doua zi în care scriitorii buzoieni l-au evocat pe „poetul îngerilor” Vasile Voiculescu (13 octombrie 1884-26 aprilie 1963) în cadrul unui simpozion omagial organizat de Primăria Buzău prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, unde au susținut prelegeri despre viața și opera acestuia scriitorul Florentin Popescu – unul dintre cei mai cunoscuți voiculescologi, -, prof. univ. dr. Otilia Sîrbu, secretar științific la Secțiunea de Lingvistică și Literatură al Academiei Române, George Neagoe, cercetător științific, doctor în științe filologice la Institutul „George Călinescu” al Academiei Române și scriitorul Titi Damian. Evenimentul a fost moderat de scriitorul Dumitru Ion Dincă – membru al Uniunii Scriitorilor și cavaler al Ordinului Meritul Cultural – și a avut loc la Sala „Nicu Constantinescu” din Palatul Comunal, în prezența viceprimarului Ionuț Apostu.
În fața auditoriului format din scriitori, profesori, elevi, oameni de cultură, scriitorul Florentin Popescu – poet, prozator, istoric, critic literar și editor – a evocat personalitatea lui Vasile Voiculescu, însă a adus cu sine la această manifestare și cel mai recent volum al său, abia ieșit de sub tipar, „Viața și opera lui Vasile Voiculescu”; este același volum pe care l-a adus în atenția liceenilor cu o zi înainte, la evenimentul omagiu lui Vasile Voiculescu desfășurat la „Eminescu”, în amfiteatrul colegiului, în prezența primarului Constantin Toma.
Un moment aparte în cadrul evenimentului de joi l-a constituit intervenția jurnalistului Călin Ghețu, publicist, prozator și poet, fost director al Direcției de Cultură Buzău, care a venit cu o listă impresionantă de propuneri de activități, evenimente și proiecte ample, de anvergură națională și internațională, care ar putea fi organizate de instituțiile de cultură buzoiene, dar și la nivelul administrației locale, împreună cu scriitorii, prin care să fie promovată și popularizată această personalitate uriașă a literaturii române, un adevărat brand al Buzăului. Propunerile acestuia se adaugă celor câteva care au fost aduse deja la cunoștința primarului în cadrul evenimentului petrecut miercuri, 9 octombrie, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”.
Finalul întâlnirii a fost unul emoționant, încărcat cu multă pasiune și iubire pentru arta poetică transmisă auditoriului de poeta și actrița Lidia Lazu prin recitalul deosebit susținut din opera voiculesciană, din care am desprins pentru cititori un vers prin care se creează o dublă referenţialitate, profan-sacru – „Iubirea e sămânța eternității-n carne” – care să-i apropie poate de astfel de evenimente dedicate marelui scriitor născut la Pârscov în urmă cu 140 de ani.
Ce propune omul de cultură Călin Ghețu
Vasile Voiculescu a plecat la Domnul într-un cvasianonimat ascetic, atmosferă în care a și scris, la bătrânețe, cele mai valoroase texte; el a reînviat în lumea literară odată cu prăbușirea regimului comunist, când opera sa fascinantă a fost redescoperită. Cu toate acestea, el nu este cunoscut și nici prețuit la adevărata sa valoare nici în prezent; sunt puține documente în mediul online despre Vasile Voiculescu care să se afle la îndemâna cititorilor, mai ales a celor tineri care sunt familiarizați cu Internetul. Omul de cultură Călin Ghețu a făcut o documentare pe cont propriu în ultima jumătate de an și a constatat că, spre exemplu, în mediul universitar, în bibliotecile online, se găsesc puține documente despre Vasile Voiculescu. În plus, de foarte mulți ani nu s-au mai publicat nici cărțile acestuia și nici nu sunt prea mari șanse să se întâmple în următorii șapte ani, spun scriitorii, care știu că drepturile de autor sunt deținute de Andrei Voiculescu, nepotul scriitorului, dar și că acesta nu a fost dispus, cel puțin până în momentul de față, să își dea acordul pentru publicarea volumelor bunicului său.
La întâlnirile pe care le-a avut cu scriitorii, primarul Constantin Toma și-a exprimat dorința ca măcar acasă la Voiculescu, la Buzău, să se facă mult mai mult pentru popularizarea lui – în mod special în rândul copiilor – și le-a cerut oamenilor de cultură să vină cu propuneri în acest sens. La această provocare din partea edilului, scriitorii buzoieni au lansat, și în prima și în cea de-a doua zi, unele propuneri privind redescoperirea și branduirea lui Vasile Voiculescu. Foarte multe au venit însă din partea omului de cultură Călin Ghețu.
În primul rând, fondatorul și redactorul-șef al săptămânalului „Focuri vii” (1990), fondatorul și directorul publicațiilor „Deschideri buzoiene” (1992), „Jurnalul de Buzău” (a doua serie, 1995-1996), Călin Ghețu propune constituirea la Buzău a unui „Ateneu”, în cadrul căruia scriitorii, oamenii de cultură să aibă posibilitatea ca, lunar, să invite personalități care să țină prelegeri și să dialogheze cu publicul despre Vasile Voiculescu, dar și despre alte subiecte din literatură, „cu harul, de exemplu, a lui Florentin Popescu, al domnului Titi Damian, al cercetătorului de la Institutul <George Călinescu>”, oameni care au puterea de a transforma discursurile în lecții emoționante despre un subiect sau altul din domeniul literaturii, artelor, științelor, sportului, medicinei.
Tot în această direcție se află și propunerea privind înființarea unui centru de studii voiculesciene, așa cum sunt în lume focare instituționale care analizează și dezbat aproape tot ce este legat de un personaj important al unei culturi sau a alteia. O altă propunere a acestuia ar fi editarea și publicarea semestrială sau anuală a unor „Caiete <Vasile Voiculecu>” sub patronajul acestui centru de studii voiculesciene sau sub un alt patronaj.
Pe plan local mai propune să fie reluat proiectul „Biblioteca scriitorilor buzoieni”, un proiect care nu este chiar așa de nou, pentru că acesta a funcționat în urmă cu aproape 20 de ani, perioadă în care, spune Călin Ghețu, s-ar fi tipărit peste 40-50 de volume; de data aceasta, propune el, noua serie de carte „ar trebui să fie subsumată seriei poetice, ideologice, culturale, morale a lui Vasile Voiculescu”.
În aceeași sferă a literaturii și a publicațiilor este și propunerea privind revigorarea Cenaclului „Vasile Voiculescu” de pe lângă Biblioteca Județeană, unde ar putea avea loc lecturi și discuții, în fiecare săptămână sau de două ori pe lună, iar „roadele” acestuia să fie tipărite, așa cum s-a mai întâmplat, într-un ziar, într-o publicație locală sau chiar într-o publicație care ar putea fi a cenaclului respectiv.
La nivel național, Călin Ghețu propune înființarea unei caravane literare „Vasile Voiculescu”, în cadrul căreia să aibă loc recitaluri de poezie, proză voiculesciană, cu comunicări despre viața și opera lui Voiculescu sau să fie sub forma unor expoziții itinerante de fotografii și documente. Această caravană, spune Călin Ghețu, „ar putea fi subvenționată de orice instituție culturală, precum Biblioteca Județeană, Muzeul Județean, Centrul Cultural <Alexandru Marghiloman> sau de Prefectură, Primărie, Consiliul Judțean. Tot la nivel de instituții culturale, Premiului Concursului Național Literar <Vasile Voiculescu>, existent deja, i s-ar putea adăuga și un premiu similar în cadrul festivalului Buzău/Iubește/Teatru”, mai propune Călin Ghețu.
Vasile Voiculescu poate fi redescoperit, spune acesta, și prin activități turistice organizate cu elevii. În acest sens, el propune crearea unor excursii cu elevii pe câteva trasee turistice care să includă o serie de case memoriale de pe raza județului (Casa „Vergu Mănăilă”, actual Muzeu de Etnografie, Casa „Octavian Moșescu”, în prezent muzeu la Râmnicu Sărat), între care să se afle, bineînțeles, și Casa Memorială „Vasile Voiculescu” de la Pârscov, care recreează atmosfera familială în care s-a născut și a petrecut o bună parte a vieții cunoscutul poet, dramaturg, publicist și editor român.
În plan internațional, Buzăul ar putea prezenta „brandul Vasile Voiculescu” și ambasadelor din România și din afara țării. În acest sens, Călin Ghețu propune trimiterea de materiale despre Vasile Voiculescu și depre evenimente, realizate la diferitele instituții buzoiene, la ambasadele diferitelor state sau către ambasadele României din cele mai importante state ale Europei.
Lista propunerilor acestuia este însă deschisă și Călin Ghețu s-a oferit să o pună integral la dispoziția celor care sunt interesați de a promova, într-un fel sau altul, personalitatea și scrierile marelui scriitor buzoian Vasile Voiculescu. Toate proiectele ar trebui însă să facă parte dintr-o strategie de coordonare a forțelor administrative, culturale, ale societății civile, mass-media, în vederea prezentării și promovării brandului cultural care este Vasile Voiculescu pentru Buzău. Pentru ca demersul să coopteze persoane capabile să ia parte activ la punerea ei în practică, strategia adoptată va trebui diseminată, discutată, amendată și îmbunătățită.
