Calendarul zilei – 30 septembrie

Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfântul Grigorie Luminătorul, pe Sfintele Mucenițe Ripsimia, Gaiani și alte treizeci și două cuvioase mucenițe femei și fecioare, pe Sfinții cei șaptezeci de mucenici, cărora li s-au tăiat capetele împreună cu Sfânta Ripsimia, pe Sfântul Mucenic Stratonic și pe Sfântul Mucenic Mardonie, iar credincioșii romano-catolici îi celebrează pe Sfântul Sfințit Ieronim și pe Sfântul Grigore Luminătorul.

• 1496 – Ştefan cel Mare a terminat zidirea bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” din Popăuţi.
• 1882 – A murit autorul dramatic şi traducătorul Mihail Pascaly. (n. 1830)
• 1882 – S-a născut geograful Constantin I. Brătescu, membru corespondent al Academiei Române (5 iun. 1919). (m. 23 oct. 1945)
• 1900 – S-a născut actorul Constantin Lungeanu. (m. 3 oct. 1975)
• 1916 – A murit Mihail Săulescu, poet şi dramaturg. (n. 23 febr. 1888)
• 1917 – S-a născut Ion Vova, actor şi regizor al Teatrului Naţional Radiofonic, supranumit „Domnul Radio”. (m. 7 ian. 2011)
• 1928 – S-a născut Elie Wiesel, scriitor şi filosof american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986), membru de onoare din străinătate al Academiei Române (6 iun. 2001). (m. 2 iul. 2016)
• 1959 – A murit Andrei Rădulescu, jurist şi istoric, membru titular al Academiei Române. (n. 28 nov. 1880) S-a născut la Chiojdeanca, jud. Prahova. A urmat, în perioada 1887-1893, şcoala primară în localitatea natală. În anul 1894 s-a înscris la Liceul „Petru şi Pavel” din Ploieşti. Atras deopotrivă de inginerie, istorie şi drept, a absolvit Facultatea de drept (1905) şi Facultatea de litere şi fi losofi e (1906) ale Universităţii din Bucureşti, ambele cu „magna cum laude”. Şi-a luat doctoratul în drept la Liege, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)”. S-a îndreptat spre cariera judecătorească, începând astfel o carieră profesională prodigioasă. În 1907 a fost numit supleant la Tribunalul Argeş, anul următor fiind înaintat judecător de şedinţă la aceeaşi instanţă. În 1910 a fost transferat la Tribunalul Ilfov, cu sediul în Bucureşti. În timpul Primului Război Mondial (a fost declarat inapt pentru serviciul militar) a rămas magistrat în Capitala ocupată, unde a avut o atitudine fermă şi demnă faţă de abuzurile şi ilegalităţile autorităţilor de ocupaţie. În 1920 a devenit consilier la Curtea de Apel Bucureşti, iar în 1925 consilier la Înalta Curte de Casaţie. Înaintat preşedinte de secţie, a fost numit la 31 mai 1938 Prim-Preşedinte al Curţii de Casaţie. A fost înlăturat abuziv din funcţie, prin decret, la 6 septembrie 1940. În paralel, magistratul Andrei Rădulescu a desfăşurat o importantă activitate didactică şi de cercetare ştiinţifi că sub egida Academiei Române. A susţinut prelegeri universitare din diverse ramuri de drept; primul său curs, început în septembrie 1913 la Şcoala de ştiinţe de stat, a fost de drept internaţional public; în anii următori şi până în toamna anului 1940, când a demisionat, a predat dreptul civil. La Facultatea de Drept, a fost suplinitor la Catedra de istoria dreptului privat românesc (1916-1920). La Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, a fost profesor din 1918 până în 1947 (când a fost pensionat pentru limită de vârstă), predând cursuri de drept civil, drept internaţional, drept comercial şi drept constituţional. A susţinut prelegeri de drept internaţional public la Şcoala superioară de război (1920-1940) şi la Şcoala de înalt comandament (1931-1940). În 1949 a organizat colectivul de vechi drept românesc de pe lângă Academia Română. Întemeietor al şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc, Andrei Rădulescu a fost preocupat de strângerea izvoarelor juridice scrise şi a iniţiat colecţia „Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc”, în care au apărut ediţii critice precum: „Izvoarele Codului Calimach” (1927), „Legiuirea Caragea” (1957), „Pravilniceasca condică” (1957), „Carte românească de învăţătură 1646” (apărută postum, în 1961), „Îndreptarea legii” (apărută postum, în 1962). Opera sa cuprinde lucrări variate din domeniul ştiinţelor sociale, predominând ştiinţa dreptului, între care amintim: „Privire asupra organizării judecătoreşti în Dobrogea veche de la anexare până azi” (1914), „Studii de drept civil” (două volume, I, 1915; II, 1920), „Cultura juridică românească în ultimul secol” (1923), „Viaţa juridică şi administrativă a satelor” (1927), „Influenţa belgiană asupra dreptului românesc” (1931), „Originalitatea dreptului românesc” (1933) ş.a. A fost membru corespondent (5 iun. 1919), apoi membru titular (2 iun. 1920) şi membru titular activ (12 aug. 1948) al Academiei Române, vicepreşedinte, în mai multe rânduri, şi preşedinte (8 iunie 1946-12 august 1948) al Academiei Române, preşedinte al Secţiunii Istorice a Academiei Române (1938-1941). În 1916 a fost distins cu Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române, pentru lucrarea „Studii de drept civil”. A fost membru al Institutului Internaţional de Filosofie a Dreptului şi de Sociologie Juridică din Paris şi reprezentant al României în Uniunea Academică Internaţională. A murit la Bucureşti.
• 1964 – S-a născut actorul Mihai Constantin.
• 1967 – S-a născut cântăreaţa de jazz Teodora Enache.
• 1975 – S-a născut gimnastul Marius Urzică, campion olimpic, mondial şi european la cal cu mânere.
• 2006 – A murit András Suto, scenarist, scriitor şi publicist. (n. 17 iun. 1927)
• 2007 – La Catedrala Patriarhală din Bucureşti a avut loc ceremonia de întronizare a patriarhului Daniel ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Totodată, a primit din partea Preşedinţiei României Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
• 2007 – A murit baritonul David Ohanesian. (n. 6 ian. 1927)
• 2015 – A murit interpreta de muzică populară Lucreţia Ciobanu. (n. 27 oct. 1924)

Austria

• 1934 – S-a născut cântăreţul şi compozitorul Udo Jürgens. (m. 21 dec. 2014)

Botswana

• 2024 – Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei (1966).

Franţa

• 1689 – S-a născut violonistul şi compozitorul Jacques Aubert. (m. 19 mai 1753)
• 1939 – S-a născut chimistul Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987.

Italia

• 1964 – S-a născut modelul şi actriţa Monica Bellucci. (60 de ani)

Marea Britanie

• 1399 – Henric al IV-lea (Henry Bolingbroke) îi succede la tron regelui Richard al II-lea, care abdicase cu o zi în urmă. A ocupat tronul până în anul 1413. (n. 1367 – m. 1413)
• 1969 – A murit psihologul Frederic Bartlett, celebru pentru studiile sale asupra memoriei. (n. 20 oct. 1886)
• 1984 – S-a născut cântăreaţa Keisha Buchanan, fondatoare a grupului Sugababes.
• 2004 – A murit regizorul, scenaristul şi producătorul Michael Relph. (n. 16 febr. 1915)

SUA

• 1924 – S-a născut romancierul Truman Capote (Truman Streckfus Persons), autorul primului mare roman de nonficţiune al literaturii americane, „In Cold Blood / Cu sânge rece” (1966). (m. 26 aug. 1984)
• 1954 – S-a născut Patrice Rushen, pianistă de jazz, cântăreaţă R&B, producătoare, compozitoare.
• 1959 – S-a născut actriţa Debrah Farentino, cunoscută pentru rolurile din „Blue” (1994), „JAG” (2002), „CSI: Miami” (2003), „Hawaii Five-0” (2011).
• 1974 – S-a născut actorul, regizorul şi producătorul Daniel Wu. (50 de ani)
• 2014 – A murit fizicianul Martin Lewis Perl, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Frederick Reines. (n. 24 iun. 1927)
• 2019 – A murit cântăreaţa de operă Jessye Norman. (n. 15 sept. 1945)

Internaţionale

• 1949 – Se încheie operaţiunea Podul aerian din Berlinul de Vest (deschis la 26 iunie 1948), care a funcţionat ca pod aerian umanitar instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru oraşul Berlin, pe care URSS îl supusese unei blocade (462 de zile). Au fost efectuate 277.500 de zboruri, în cursul cărora s-au transportat 21 milioane tone de ajutoare.