Cercetări genetice și analize medicale la Pardoși în proiectul „Harta Longevității în România”
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României desfășoară a doua etapă a cercetării din cadrul proiectului „Harta Longevității în România”, adăugând comuna Pardoși pe harta zonelor cu cei mai longevivi români. Acest proiect unic la nivel național cartografiază zonele din țară unde românii trăiesc mai mult și analizează factorii care contribuie la îmbătrânirea activă și sănătoasă.
Comuna Pardoși, o unitate administrativ-teritorială cu mai puțin de o mie de locuitori, se remarcă printr-un procent semnificativ de persoane vârstnice, peste 10 la sută din populație având vârste de peste 85 de ani. Comuna Pardoși este un exemplu remarcabil de longevitate în România, având un segment de populație mai vârstincă de 85 ani care reprezintă 10,16 la sută din totalul locuitorilor. În cadrul celei de-a doua etape a cercetării, o echipă multidisciplinară formată din medici, psihologi, antropologi și sociologi a realizat analize medicale complexe care identifică factorii genetici și de stil de viață.
Una dintre componentele principale ale cercetării este analiza epigenetică, care determină vârsta biologică a seniorilor și o compară cu vârsta lor cronologică. Testele genetice, realizate pe baza prelevării de probe de sânge, vizează indicatori importanți de longevitate, precum lungimea telomerilor și nivelul de metilare a ADN. Aceste analize contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care longevitatea este influențată de mecanismele celulare și de factorii de mediu.Gabriela Voicu, unul dintre cadrele medicale implicate în proiect, a explicat: „Prin aceste analize, urmărim să descoperim factorii comuni care au contribuit la atingerea acestor vârste impresionante. În plus, evaluăm intoleranțele alimentare și analizăm modul în care vârsta biologică diferă de cea cronologică”.
Cercetarea nu se limitează doar la factorii genetici. În Pardoși, echipa a constatat că locuitorii își mențin un stil de viață activ, chiar și la vârste înaintate. Majoritatea au lucrat în agricultură și continuă să își îngrijească grădinile, să crească animale și să mănânce alimente neprocesate. Matilda Ștefan, una dintre localnicele din Pardoși, implicată în proiect, a povestit experților: „Am fost munciți, dar și hrăniți bine. Am avut vaci, oi, grădină; am muncit toată viața și asta ne-a ținut sănătoși”. Un alt exemplu este Călina Chințoiu, care, deși are peste 85 de ani, încă mânuiește coasa, una dintre cele mai grele activități agricole: „Ieri am pus mâna pe coasă, am tăiat, nu stau deloc. Munca m-a ținut în formă”.Aceste exemple de viață activă și de muncă fizică intensă, combinate cu o alimentație bazată pe produse naturale din gospodărie, reprezintă o parte dintre factorii importanți care contribuie la longevitatea remarcabilă a locuitorilor din Pardoși.
Răzvan Dumitru, sociolog în echipa de cercetare, subliniază și importanța factorilor socio-culturali: „Analizez, în calitate de sociolog, felul în care trăiesc, stilul de viață, mediul în care și-au desfășurat activitatea, ce fel de activități au avut de-a lungul vieții, ce au consumat, lucruri care intră la stilul de viață”. Comunitățile mici și strâns unite, precum cea din Pardoși, joacă un rol esențial în menținerea sănătății emoționale și fizice a persoanelor vârstnice. Prezența constantă a familiei și a vecinilor oferă un suport material și emoțional important, ceea ce contribuie la reducerea stresului și la creșterea calității vieții.Datele obținute în Pardoși și în alte localități cu un procent ridicat de persoane vârstnice vor fi utilizate pentru a formula recomandări care să susțină îmbătrânirea activă și sănătoasă la nivel național.
Rezultatele finale ale proiectului vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu academicianul Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române.
Prima hartă a longevității din România este un proiect derulat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, o inițiativă care vizează identificarea și analiza zonelor din țară unde se găsesc cei mai longevivi seniori, cei care au depășit vârsta de 85 de ani. În cadrul proiectului, vor fi studiați și alți factori care contribuie la longevitate, precum stilul de viață, alimentația, factorii genetici și starea de sănătate. Studiul este abia la început, dar se concentrează pe identificarea proporției de persoane în vârstă în diverse regiuni ale țării. În viitor, cercetarea va include și analiza unor biomarkeri legați de îmbătrânire, stilul de viață și patologiile asociate cu vârsta înaintată.
Studiile anterioare din alte regiuni ale lumii, cunoscute sub numele de „zone albastre”, au arătat că factorii genetici contribuie doar într-o mică măsură la longevitate. Factorii esențiali sunt activitatea fizică regulată, o dietă bogată în fructe și legume proaspete și o perspectivă optimistă asupra vieții. Integrarea într-o comunitate joacă, de asemenea, un rol crucial, oferind un sens al existenței și prevenind depresia și declinul cognitiv.
Deși harta longevității în România arată că zonele rurale predomină în ceea ce privește numărul persoanelor longevive, orașe mari, precum Bucureștiul și Constanța, înregistrează și ele rezultate pozitive. Aceasta sugerează că accesul la servicii medicale, un stil de viață sănătos și reducerea poluării sunt factori importanți care contribuie la prelungirea vieții. În Top 5 al longevității din localitățile rurale din România se află două comune din județul Buzău, Pardoși și Mărgăritești, care au și constituit subiecte de studiu ale realizatorilor hărții.
