Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis vineri, 20 septembrie, retrimiterea dosarului la parchet; aceștia își motivează hotărârea prin faptul că procurorul nu a rectificat rechizitoriul, așa cum ceruseră în 14 iunie, potrivit minutei publicate pe portalul Justiției.
„Dispune restituirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare a cauzei privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022”, scrie în decizia judecătorilor. Decizia este definitivă. Cheltuielile judiciare vor fi achitate de către stat, au mai stabilit judecătorii ÎCCJ.
Decizia de vineri vine după ce judecătorii au decis, în 14 iunie, că rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”, în care este acuzat fostul preşedinte Ion Iliescu, conține nereguli şi au dat un termen de cinci zile Parchetului Militar să spună dacă menţine trimiterea dosarului în instanţă sau reface ancheta.
Pe 25 octombrie 2023, la instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, s-a decis începerea judecării pe fond în dosarul „Revoluţiei”, în care Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii. Instanţa a constatat atunci că rechizitoriul întocmit de procurorii militari este legal.
Judecarea dosarului, amânată patru ani pe probleme de procedură
Înainte de a ajunge la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat peste patru ani între instanţele şi parchetele bucureştene pe motive de procedură. În prima fază, Ion Iliescu a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de către judecătorii de la ÎCCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu.
Instanţa supremă a decis atunci excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe, printre care „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhivă de la MApN.
În august 2022, fostul procuror general Gabriela Scutea anunţa retrimiterea la instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, după refacerea rechizitoriului de către procurorii militari. După şase luni, un judecător de cameră preliminară de la instanţa supremă a decis că nu este de competenţa acestei instanţe să judece acest dosar şi l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.
Acuzațiile procurorilor
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate şi şi-a asumat, în intervalul 22–30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice. Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi, astfel, în intervalul 22–30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari. De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, ora 16.00–30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României, susţin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, ora 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22–30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie–30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.
Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate. Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare. Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22 decembrie 1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
Evenimentele de la Revoluție, cercetate în 4.500 de dosare
În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate.
Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri. Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
Așadar, odată cu retrimiterea la Parchet a „Dosarului Revoluției”, este greu de crezut că inculpații, care au vârste înaintate – Ion Iiescu are 94 de ani, Gelu Voican Voiculescu are 83 de ani, iar Iosif Rus are 88 de ani – vor mai apuca să fie condamnați și să ajungă la pușcărie în acest dosar, a cărui soluționare definitivă în instanță ar putea dura ani buni.
Cine este Gelu Voican Voiculescu
Gelu Voican Voiculescu este de formaţie geolog. Revoluţia din 1989 l-a adus la vârful unei societăţi caracterizate printr-o dezordine indiscutabilă. Aproape instantaneu, Gelu Voican Voiculescu intră în atenţia opiniei publice, fiind considerat unul dintre personajele-cheie ale evenimentelor din perioada respectivă. A participat, ca delegat al Frontului Salvării Naţionale (FSN), alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi de Virgil Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceauşescu, din 25 decembrie 1989. Mai mult, după execuţia soţilor Ceauşescu, chiar Gelu Voican Voiculescu s-a ocupat de înhumarea acestora.
Ulterior, omul politic Gelu Voican Voiculescu a deţinut funcţiile de vicepremier în primul guvern provizoriu (28 decembrie 1989–28 iunie 1990), guvern condus de Petre Roman. După alegerile din 20 mai 1990, Gelu Voican Voiculescu a fost ales senator de Buzău pe listele FSN. A demisionat din Parlament în 1992, iar între 1994 şi 1996 a fost numit ambasador în Tunisia de preşedintele de atunci, Ion Iliescu. Doi ani mai târziu, Gelu Voican Voiculescu a fost rechemat din funcţie, iar, în iulie 2001, Voiculescu a fost acreditat, din nou, ambasador, de data aceasta în Maroc. S-a reîntors în România în ianuarie 2005, atunci când i-a expirat mandatul.
Gelu Voican Voiculescu a primit verdict de la CNSAS de „necolaborare cu Securitatea”, după ce asupra sa au planat suspiciuni că ar fi scris note despre liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru.
Gelu Voican Voiculescu, în vârstă de 83 ani, este căsătorit cu o femeie din Buzău cu 41 de ani mai tânără. Georgiana Daniela Arsene, în vârstă de 42 de ani, născută la Verneşti, a lucrat, ca ziarist, la câteva publicaţii din Buzău. În prezent, ea scrie pentru agenţia de presă „Sputnik”, principalul mijloc de propagandă al Federaţiei Ruse în România; de altfel, pe pagina sa de Facebook, ea are drept fotografie de copertă o imagine a preşedintelui Vladimir Putin. Georgiana Arsene deţine şi un blog, „În prima linie”, al cărui motto este un citat din președintele rus: „Uneori, este necesar să rămâi singur pentru a dovedi că ai dreptate”.
