Calendarul zilei – 11 septembrie

Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfânta Teodora din Alexandria, pe Sfântul Eufrosin bucătarul, pe Sfinții Mucenici Diodor, Diomid și Didim, pe Sfânta Muceniță Ia, pe Sfinții Dimitrie și Evantia, soția sa și Dimitrian, fiul lor, iar credincioșii romano-catolici îi celebrează pe Sfinții Prot şi Iacint.

• 1851 – Emigraţia română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra.
• 1878 – Agenţia diplomatică română de la Viena a fost ridicată la rangul de legaţie (prima legaţie română în străinătate).
• 1914 – A murit Mircea Demetriade, poet şi dramaturg. (n. 2 sept. 1861) S-a născut la Ocnele Mari (Vâlcea). A

  

  fost fratele actorilor Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu. După studii liceale întrerupte, a urmat, la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, cursuri de declamaţie. Discipol al lui Al. Macedonski, a participat la şedinţele cenaclului poetului. A debutat, în 1880, cu versuri în paginile revistei „Literatorul”. Editorial, a debutat cu volumul „Fabule” (1883), care a fost urmat de volumele „Versuri. 1880-1884” (1884), „Făt-Frumos. Forme noi. Pygmalion. Din albumul ei. Poezii, 1883-1888” (1889). A colaborat şi la „Revista literară”, „Revista orientală”, „Telegraful român”, „Românul”, „Viaţa nouă” cu poezii (peste 1.500), teatru, traduceri, articole critice (importante sunt cele apărute în 1896, în „Românul literar”: „Arta nouă”, „Literatură şi artă” – care au fost, alături de scrierile lui Macedonski şi Şt. Petică, între puţinele luări de poziţie teoretice prosimboliste). A semnat şi cu pseudonimul M. Demetriad sau M.C. Dimitriade. În dramaturgie, nu a avut o contribuţie deosebită. A scris basmul versificat „Dafin Făt-Frumos şi Frumoasa Ileana”, melopeea în trei acte „Renegatul” (1893) şi poema fantastică „Visul lui Ali” (1913). Prin toate scrierile sale, M. Demetriade se înscrie într-o primă serie a simbolismului românesc, constituită în jurul revistei „Literatorul”. A tradus, cu talent, din lirica franceză (Verlaine, Nerval, Baudelaire, Rimbaud). A murit la Bucureşti.

• 1934 – S-a născut sportivul Ion Panţuru, medaliat cu bronz în proba de bob două persoane la Jocurile Olimpice

  

  de Iarnă de la Grenoble, în 1968. (m. 17 ian. 2016) S-a născut la Comarnic, jud. Prahova. A practicat fotbal şi schi, în copilărie, fiind şi portar la Carpaţi Sinaia, în Liga B, iar mai apoi a practicat bob, disciplina în care a realizat cel mai bun rezultat din istoria sporturilor de iarnă din ţara noastră. În 1959, pe când avea 24 de ani, s-a urcat pentru prima dată într-un bob şi a coborât pe pârtia din Poiana Braşov. Primul trofeu, Cupa Mondială a Tineretului, l-a câştigat în 1963, alături de Gheorghe Maftei, la bob două persoane. A concurat timp de peste 17 ani în competiţiile de bob, fiind prezent la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice. Împreună cu frânarul Nicolae Neagoe a concurat, în 1968, la Grenoble, Franţa, aducând României singura medalie de până acum în istoria participărilor la Jocurile Olimpice de iarnă – medalia de bronz. A mai făcut parte şi din echipa de bob patru persoane a României, care s-a clasat pe locul 10 la Jocurile Olimpice de la Sapporo din anul 1972. A adăugat în palmares şi o medalie de argint la Campionatele Mondiale din 1969 de la Lake Placid şi una de bronz la ediţia mondialelor din 1973 de la Lake Placid, ambele împreună cu Dumitru Focşeneanu. De asemenea, a obţinut la Campionatele Europene două medalii de aur la bob patru persoane (1967 şi 1971), două de argint la bob două persoane (1969) şi bob patru persoane (1969), şi una bronz în 1970 la bob patru persoane. După retragerea din activitatea competiţională a continuat ca antrenor, formând mai multe generaţii de sportivi valoroşi în bobul românesc. A fost declarat Maestru Emerit al Sportului pentru întreaga carieră, primind medalia naţională „Pentru Merit” clasa a II-a şi a fost numit cetăţean de onoare în trei oraşe de pe Valea Prahovei – Comarnic, Sinaia şi Buşteni. A murit la 17 ianuarie 2016.

•  1947 – S-a născut Alexa Visarion, regizor şi scenarist.
• 1948 – George Enescu a terminat „Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc”; prima audiţie a avut loc la 23 ianuarie 1949, cu Orchestra Simfonică Naţională din Washington, dirijată de compozitor.
• 1971 – A murit istoricul Nicolae Bănescu, membru titular al Academiei Române (23 mai 1936). (n. 16 dec. 1878)
• 1985 – A murit Ion Frunzetti, poet, eseist şi traducător. (n. 20 ian. 1918)
• 1999 – S-a lansat oficial, la Bucureşti, campania „Europa – un patrimoniu comun”, program al Consiliului Europei. România a participat la program cu proiectul-pilot „Sibiu 2000”, fiind parteneră în cele 4-5 proiecte transnaţionale. (11-13)
• 2007 – A murit Ioan Mihăilescu, unul dintre marile nume ale sociologiei româneşti, rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 1996-2004. (n. 24 mart. 1949)
• 2015 – A murit actriţa Oana Ioachim. (n. 17 iul. 1967)

Canada

• 1924 – Începe primul serviciu regulat de poştă aeriană, Laurentide Air Services, care leagă Haileybury, Ontario, de Rouyn, Quebec.

Franţa

• 1524 – S-a născut poetul Pierre de Ronsard, unul dintre cei mai prolifici poeţi ai Renaşterii franceze. (m. 27 dec. 1585)
• 1879 – S-a născut inginerul auto şi şofer de curse Louis Coatalen, pionier al proiectării şi dezvoltării motoarelor cu ardere internă pentru maşini şi avioane.
• 1944 – S-a născut fizicianul Serge Haroche, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2012, împreună cu David J. Wineland.
• 2014 – A murit compozitorul Antoine Duhamel. (n. 30 iul. 1925)

Grecia

• 2004 – A murit patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, Petros al VII-lea. (n. 3 sept. 1949)

Italia

• 1764 – S-a născut compozitorul Valentino Fioravanti, celebru pentru „Opera buffa”. (m. 16 iun. 1837)

Slovacia

• 1924 – S-a născut Rudolf Vrba (Walter Rosenberg), biochimist evreu care, în adolescenţă (1942), deportat în lagărul de concentrare de la Auschwitz (Polonia ocupată de germani), a evadat în aprilie 1944, în apogeul Holocaustului, şi a co-scris raportul Vrba-Wetzler, un raport detaliat despre crimele în masă care au avut loc acolo. Raportul, distribuit de George Mantello în Elveţia, este creditat că a oprit deportarea în masă a evreilor din Ungaria la Auschwitz în iulie 1944, salvând peste 200.000 de vieţi. (m. 27 mart. 2006)