Actualitate

Calendarul zilei – 3 septembrie

Creștinii ortodocși îi pomenesc pe Sfântul Mucenic Antim, pe Sfinții Cuvioși Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stânișoara, pe Sfânta Febe, diaconița din Chenhrea, pe Sfântul Cuvios Teoctist, pe Sfântul Zinon, pe Sfânta Vasilisa, pe Sfântul Aristion, episcopul Alexandriei, pe Sfântul Hariton, pe Sfântul Mucenic Arhontiul și pe Sfântul Mucenic Polidor, iar credincioșii romano-catolici îl celebrează pe Sfântul Grigore cel Mare.

  • 1546 – A murit Petru Rareş, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546).
  • 1848 – A treia Adunare Naţională de la Blaj. Românii au declarat că nu recunosc „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria şi au trecut la formarea armatei populare revoluţionare sub conducerea lui Avram Iancu.
  • 1876 – S-a născut Constantin Kiriţescu, om de ştiinţă, prozator şi memorialist, autor al unei impresionante monografii dedicate participării României la Primul Război Mondial. (m. 12 aug. 1965)
  • 1887 – A murit Timotei Cipariu, mare cărturar şi filolog, membru fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (1867-1872). (n. 21 febr. 1805)
  • 1901 – S-a născut Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor. (m. 6 ian. 1973)
  • 1916 – Primul Război Mondial – Bătălia de la Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla. Trupele româno-ruse au respins puternica ofensivă germano-bulgaro-turcă, condusă de feldmareşalul Anton Ludwig August von Mackensen (3/16 sept. – 8/21 sept.)
  • 1936 – S-a născut solista de muzică uşoară Marina Voica.
  • 1937 – S-a născut cântăreaţa de muzică populară Maria Ciobanu.
  • 1943 – S-a născut poetul Valeriu Oişteanu.
  • 1990 – Vizita oficială de prietenie în R.S.F. Iugo
    slavia a preşedintelui Ion Iliescu.
  •  1991 – A murit actriţa de teatru şi film Elvira Godeanu. (n. 13 mai 1904)
  • 1997 – Primul Concurs internaţional de canto „Hariclea Darclée”, în cadrul căruia a concertat şi soprana Mariana Nicolesco. Au participat 170 de tineri artişti din 25 de ţări. (3-14)
  • 1998 – A murit actorul Dinu Manolache. (n. 13 mai 1955)
  • 1999 – Preşedintele României Emil Constantinescu a participat la a VIII-a reuniune la nivel înalt a Francofoniei, la Moncton (Canada), alături de alţi şefi de stat şi de guvern aflaţi în fruntea a 52 de delegaţii. (3-5 sept.)
  • 2007 – Cel mai mare centru de recuperare neuropsihomotorie din România şi unul dintre cele mai mari din Europa de Est a fost deschis în Bucureşti.

Australia

  • 1899 – S-a născut medicul Sir Frank Macfarlane Burnet, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1960. (m. 31 aug. 1985) Frank Macfarlane Burnet s-a născut la 3 septembrie 1899, la Traralgon, Victoria, în Australia, ca fiu al managerului sucursalei Băncii Coloniale din acest oraş. A fost educat la şcolile de stat din
    Frank Macfarlane Burnet

    Victoria şi la Colegiul Geelong, completându-şi studiile cu un curs de medicină la Universitatea din Melbourne. Microbiolog şi imunolog, Macfarlane Burnet a predat la Univesitatea din Melbourne. În 1923, a realizat lucrări de cercetare asupra reacţiilor de aglutinină în febra tifoidă la Institutul Walter şi Eliza Hall al Universităţii din Melbourne. Între 1923-1924, a fost rezident în potologie la Spitalul din Melbourne. În 1932 a lucrat un an la Institutul Naţional de Cercetări Medicale, Hampstead, Londra. În 1944 a devenit director al acestui institut şi profesor de medicină experimentală la Universitatea din Melbourne. A realizat o serie de lucrări privind producerea de anticorpi, virusologia animală, bolile autoimune, raporturile dintre enzime, antigene şi virusuri. Lucrările sale despre aglutininele febrei tifoide menţionate mai sus au fost urmate de lucrările despre viruşi pentru care este celebru în zilele noastre. În 1935 a izolat o tulpină de virus gripal A în Australia şi, ulterior, a lucrat mult asupra variaţiilor serologice ale virusului gripal şi asupra tulpinilor australiane ale gripei porcine. A publicat, de asemenea, lucrări despre variaţiile în virulenţa virusului gripal şi despre ratele de mutaţie din acesta, pe care le-a calculat. A descoperit agentul etiologic al febrei de Queensland (1937) şi a pus în evidenţă funcţia imunologică a timusului (1962). Frank Macfarlane Burnet a împărţit cu biologul britanic Peter Brian Medawar, în 1960, Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pentru descoperirea toleranţei imunologice dobândite faţă de ţesuturile transplantate. În timpul vieţii, a scris 31 de cărţi şi monografii şi peste 500 de lucrări ştiinţifice. Burnet a fost membru fondator şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe din Australia. A murit la 31 august 1985.

Austria

  • 1869 – S-a născut chimistul şi fizicianul de origine slovenă Fritz Pregl (Friderik Pregl), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1923. (m. 13 dec. 1930)

Germania

  • 2019 – A murit fotograful de modă şi regizorul de film Peter Lindbergh, celebru pentru fotografiile sale alb-negru cu vedete şi modele. (n. 23 nov. 1944)

Grecia

  • 1949 – S-a născut patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, Petros al VII-lea (1997-2004). (m. 11 sept. 2004) Patriarhul Petros al VII-lea a ocupat timp de 7 ani scaunul de papă şi patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (fiind întronizat la data de 21 februarie 1997), al doilea ca importanţă după cel ocupat de patriarhul ecumenic
    Petros al VII-lea

    de Constantinopol, în ordinea canonică a scaunelor patriarhale din Biserica Ortodoxă Universală. În timpul păstoririi sale, Petros al VII-lea a adus un suflu nou în viaţa Bisericii Ortodoxe din Africa, fiind o personalitate recunoscută pentru deschiderea şi angajamentul său umanitar din Africa. S-a născut la 3 septembrie 1949, în localitatea cipriotă Sichari. În 1966, a fost trimis de la Mănăstirea Sfântul Macheras la Seminarul teologic din Nicosia, pe care l-a absolvit în 1969. A fost episcop de Babilon, mitropolit de Accra şi vestul Africii şi mitropolit de Camerun şi vestul Africii. La 21 februarie 1997, a fost întronizat papă şi patriarh al Alexandriei şi întregii Africi. A fost membru al Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu şi al Consiliului Pan-African al Bisericilor. Patriarhul Petros al VII-lea, vorbitor de arabă, franceză şi engleză, a fost un entuziast propovăduitor al Evangheliei pe continentul african. În timpul păstoririi sale, s-a ocupat în principal de reorganizarea administrativă a Bisericii din Alexandria. A înfiinţat eparhiile din Nigeria, Madagascar, Ghana, Bukoba şi Zambia. A început lucrări de renovare a mai multor mănăstiri şi aşezăminte bisericeşti şi a restabilit arhieria Sfântului Nectarie, mitropolitul Pentapolisului, victima unor slujitori ai Bisericii din Alexandria. În calitate de patriarh, Petros al VII-lea a efectuat o vizită în România în perioada 5-11 septembrie 2003, la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007). Cu acest prilej, cei doi înalţi ierarhi au sfinţit biserica de la demisolul Catedralei Episcopale a Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului din Baia-Mare şi au participat la proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Iosif Mărturisitorul din Maramureş. De asemenea, patriarhul Petros al VII-lea a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce pentru diplomaţia şi spiritul de toleranţă manifestat cu consecvenţă în spiritul religiei pluriculturale şi etnice africane şi pentru sprijinirea activă a comunităţii ortodoxe române din spaţiul pe care îl păstoreşte. Petros al VII-lea a trecut la Domnul în urma unui accident de elicopter cu care se deplasa, împreună cu o delegaţie de ierarhi şi preoţi, de la Atena la Sfântul Munte Ahtos, în 11 septembrie 2004, la hramul Mănăstirii Vatoped. În urma accidentului, nu au existat supravieţuitori. În capitala Egiptului, Cairo, la 15 septembrie 2004, au avut loc funeraliile patriarhului Alexandriei şi al întregii Africi, Petros al VII-lea, fi ind înmormântat în Biserica Sfântul Gheorghe.

Libia

  • 2004 – Libia a semnat, la Tripoli, acordul care prevede acordarea de compensaţii în valoare de 35 de milioane de dolari pentru despăgubirea victimelor atentatului cu bombă din 1986 asupra unui club de noapte din Berlinul de Vest. (20 de ani)

San Marino

  • 2024 – Ziua naţională.

SUA

  • 1914 – S-a născut bioloaga şi politiciana Dixy Lee Ray, prima femeie aleasă în funcţia de guvernator al Statului Washington. (m. 2 ian. 1994)
  • 1964 – S-a născut omul de afaceri şi de televiziune Adam Curry.
  • 1969 – S-a născut comicul şi actorul John Fugelsang.
  • 1974 – S-a născut actriţa, scenarista şi producătoarea Clare Kramer.
  • 1984 – S-a născut actorul Garrett Hedlund.

Internaţionale

  • 1939 – A avut loc, în Iugoslavia, ultimul Mare Premiu de Formula 1 din perioada interbelică.
  • 1939 – Franţa şi Marea Britanie declară război Germaniei. (Al Doilea Război Mondial, 1939-1945)

Articole similare