Anul 2024 a venit cu secetă, dar şi cu temperaturi record pe o perioadă mare de timp, astfel că, încă o dată producţia românească de cereale, legume, cartofi, dar şi de furaje pentru animale, stă la mila vremii, iar mulţi fermieri aşteaptă încă o dată despăgubiri de la stat. Aceasta în condiţiile în care infrastructura de irigaţii nu există în aproape 20 de judeţe din ţară, iar în multe zone în care aceasta funcţionează nu este suficientă pentru a acoperi toate fermele, scrie „Ziarul Financiar”.
În prezent, suprafaţa pregătită pentru irigat este de 1,6 milioane de hectare la nivelul întregii ţări, din care se pot iriga efectiv 794.000 de hectare, conform datelor din 13 august ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Practic, România irigă în prezent mai puţin de 10 la sută din suprafaţa arabilă totală, care a fost în 2023 de 8 milioane de hectare (exclusiv terenuri în repaus), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Ba mai mult, dacă toată infrastructura de acum ar funcţiona, nu am putea iriga nici măcar un sfert din suprafaţa arabilă.
Dacă ne uităm la cifrele pe judeţe vedem că cel mai bine stă Brăila, care are o suprafaţă pregătită de irigat de 334.000 de hectare şi practic se irigă peste 80 la sută din această suprafaţă. În contextul în care anul acesta nu este doar secetos, ci ne-a adus şi temperaturi extreme pe perioada verii, acolo unde sunt irigaţii producţia este la 80 la sută din media ultimilor trei ani din punct de vedere al cantităţii, iar acolo unde nu sunt irigaţii producţiile vor fi zero anul acesta în lipsa precipitaţiilor. Specialiștii citați de „Ziarul Financiar” spun că și dacă vor veni precipitaţii trebuie să plouă foarte mult ca să acopere deficitul de apă din pământ.
Fermierii din mai multe zone vorbesc de efectele catastrofale ale lipsei de precipitaţii şi temperaturile record, iar acest fenomen nu afectează doar producţia de cereale sau de legume, ci şi calitatea furajelor şi producţia mai mică de furaje implicit, care se va traduce mai departe în creşteri de preţuri.
Dacă ne uităm la harta judeţelor, vedem că aproape 20 nu dispun de infrastructura de irigaţii. Dacă Brăila stă foarte bine, judeţul vecin Galaţi, acolo unde se află unul dintre cele mai importante bazine legumicole ale ţării, are o suprafaţă de 106.875 de hectare pregătite pentru irigaţii şi, practic, cu aceste irigaţii s-ar putea acoperi 71 la sută din această suprafaţă. Însă, dacă ar fi să luăm în calcul toată suprafaţa agricolă a judeţului, doar 37 la sută din aceasta s-ar iriga dacă sistemul amenajat acum ar fi funcţional integral. În judeţul Olt este aceeaşi situaţie, iar în Giurgiu sau Buzău suprafaţa pregătită pentru irigaţii este mult mai mică. Deşi în ceea ce priveşte legumicultura, în condiţiile climatice de astăzi nu poţi avea producţie fără irigaţii, schimbările de temperaturi şi lipsa precipitaţiilor îndeamnă fermieri din alte domenii să simtă necesitatea unor sisteme care să ude culturile.
Județul Buzău are o suprafață pregătită pentru irigat de 44.027 hectare, dintre care se irigă efectiv 75 la sută. Dacă toată infrastructura actuală ar fi funcțională, s-ar putea iriga doar 17 la sută din totalul suprafeței agricole a județului.
Pe de altă parte, slaba dezvoltare a infrastructurii de irigaţii se observă şi comparativ cu alte ţări din Europa. Dacă zona de sud-est a ţării, inclusiv Brăila, se observă pe hartă ca având un procent de peste 5 la sută suprafaţă irigată din total suprafaţa folosită pentru agricultură, partea de nord a ţării nu stă la fel de bine. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Spania, de exemplu, se vede că există zone unde peste 30 la sută din suprafaţă este irigată. De altfel, cu excepţia zonei Galicia, o zonă mai rece şi cu precipitaţii mai dese, toată suprafaţa Spaniei este bine irigată.
