Administrație

Transformarea  Buzăului  în „oraș magnet” pentru investitori și turiști, cu sprijinul unui nou cetățean de onoare

Politologul Adrian-Florin Miroiu, invitat să se alăture Consiliului de dezvoltare al municipiului

Buzăul are, începând de miercuri, un nou cetățean de onoare. Este vorba despre profesorul universitar doctor Adrian-Florin Miroiu, născut la Buzău, în prezent profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde a fost și decan în perioada 2001-2005. El este doctor în filosofie la Universitatea din București încă din anul 1987, iar în anul  2021 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Adrian Miroiu a fost și secretar de stat în Ministerul Educației în perioada 1999–2000, vicepreședinte al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior în perioada 2009–2013, președinte al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior în 2011–2015 și președinte al Comisiei de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în perioada 2021–2023. În perioada 1990–2001 a fost profesor la Facultatea de filosofie a Universității din București și tot acolo, decan între 1993–1995.

Primarul anunță reactivarea Consiliului de dezvoltare al municipiului

Acest politolog de geniu pe care l-a dat Buzăul a fost prezentat tinerei generații, așa cum o face de fiecare dată Primăria, în cadrul proiectului inițiat de primarul Constantin Toma, „Zilele personalităților buzoiene de ieri și de azi”. Ca de fiecare dată, în cuvântul său, primarul explică câteva dintre motivele care au stat la baza realizării acestui proiect, care, iată, se desfășoară neîntrerupt, lună de lună, de opt ani.

De data aceasta, primarul a anunțat reluarea unei inițiative lansată în 2017, pe care i-a prezentat-o și invitatului. Este vorba despre reactivarea, începând cu luna septembrie, a Consiliului de dezvoltare al municipiului Buzău și lansarea unei invitații către marile personalități ale Buzăului de a se alătura acestui proiect, prima fiind lansată deja profesorului universitar doctor Adrian-Florin Miroiu.

Constantin Toma

„Dorim să reactivăm acel Consiliu de dezvoltare al municipiului Buzău – care a lucrat vreun an și jumătate, în 2016-2017, atunci când eram pentru prima dată primar -, în care a ieșit la lumină o viziune de dezvoltare a acestui oraș, <Buzău, oraș magnet>, până în 2030; misiunea este să adunăm așa de multă atractivitate și competitivitate pentru buzoieni, investitori și vizitatori, încât Buzăul să devină unul dintre cele mai bune orașe de locuit din România și unul dintre cele mai importante orașe din România”, a spus primarul Constantin Toma.

Pentru a reuși acest lucru, primarul amintește și obiectivele fixate atunci în zona economică, educațională, socială și culturală. „Restartăm acum, domnule profesor”, a spus primarul adresându-se invitatului, „o să evaluăm împreună ce s-a întâmplat până acum. Pentru că, într-un fel, suntem la jumătatea ciclului și cu finanțările de la Uniunea Europeană, pentru că lucrurile se întâmplă și cu bani mulți; în primii opt ani am reușit să aducem de la Uniunea Europeană peste 500 milioane euro. Avem proiecte în derulare de 384 milioane. Și sperăm și la mai mult. Sperăm ca aceste proiecte să nu-i mai ducă pe tineri cu gândul să plece din Buzău și din țară. Mă bucur, domnule profesor, că sunteți aici, și în perspectiva aceasta imediată, ne puteți ajuta. Ne dorim să facem ca acest acasă să ni-l dorim foarte mult și să nu ne mai despărțim niciodată de el, de Buzău, nici cu gândul, nici cu trupul”, a mai spus edilul.

Câteva repere din activitatea prof. univ. dr. Adrian-Florin Miroiu

Adrian-Florin Miroiu

După o scurtă prezentare făcută de istoricul Marius Nicoară, politologul a mulțumit primarului și orașului pentru titlul acordat și a trecut, firesc, la o trecere în revistă a unor etape din viața sa. Aflăm astfel că bunicii săi erau unii din zona de munte, respectiv Tinca și Ion Miroiu, din Negoșina, comuna Cănești, iar ceilalți de la câmpie, respectiv Filofteia și Teodor Ioanițescu, din Cîrligu Mic, Glodeanu Siliștea. Părinții săi, Constanța și Gheoghe Miroiu, au fost învățători în Buzău. A parcurs cursurile Școalii nr. 6 Buzău (actuală „Baștan”), apoi Liceul „B.P. Hasdeu”, foarte mulți dintre colegii săi de atunci aflându-se în Sala Nicu Constantinescu” a Primăriei pentru a-i fi alături în acest moment deosebit. „Sunt bucuros că sunt mulți dintre colegii mei de liceu. Le mulțumesc foarte mult că au venit”, a spus Adrian-Florin Miroiu, care a remarcat în sală și prezența membrilor familiei sale care locuiesc aici, în Buzău.

De la Buzău a plecat la Facultatea de Filosofie, Universitatea București pe care a absolvit-o cu brio. A făcut, de-a lungul carierei sale, mai multe stagii de cercetare în străinătate, începând cu cele de la  Universitatea Oxford (1990 și 1994), urmate de cele de la Cornell University NY, Universitatea La Sapienza Roma, Warwick University, până la cele din 2002, de la Indiana University. A publicat numeroase cărți și este autor de manuale; a predat cursuri de științe politice, de politici publice, de filosofie politică, când a ajuns la SNSPA. A făcut, de altfel, și referire la politici publice, oferind drept exemple de moduri în care se găsesc politicile publice, alegerile, și apoi, dintr-un sector social, respectiv învățământul superior.

Și pentru că ne aflăm în pragul unor alegeri, profesorul universitar, răspunzând unei interpelări,  a remarcat pe finalul întâlnirii polarizarea imensă a electoratului în foarte multe țări, subliniind perioada de tranziție în ceea ce privește felul în care se constituie și se poziționează partidele politice și mari schimbări în ceea ce privește felul în care alegătorii se raportează la problemele din țările lor. „În mare parte din țările democratice avem trecere către valori postmaterialiste în care contează foarte mult alte criterii decât cele care au fost până în urmă cu 20-30 de ani, adică cele materiale, privind locul de muncă, starea materială. Acum contează chestiunile de natură post materială”, a precizat politologul.

Articole similare