„La Pinu tradiţia este la ea acasă”, ne amintește scriitorul Girel Barbu pe pagina sa de socializare și, ca de fiecare dată, vine și cu exemple. De data aceasta, el ne împărtășește preocuparea pentru țesut a femeilor de aici, dar și 
faptul că flacăra vie a tradiției este întreținută de familia preotului Ninel Simion, pentru că, mărturisește scriitorul, preoteasa Cati Simion este o împătimită a frumosului satului românesc şi, împreună cu fiul său, Alexandru (Adu) Simion, un păstrător al autenticului din arta tradiţională ţărănească, au reușit, încă de anul trecut, să organizeze la Pensiunea-Muzeu „La Adu În Țarnă” o serie de manifestări etno-folclorice şi de uz casnic.
„La Pinu, slavă Domnului, se mai găsesc încă oameni cu dragoste de tot ce era odată şi luptă cu devotament şi dărure pentru scoaterea la lumină a zestrei ascunsă ori pierdută definitiv”, ne anunță Girel Barbu. Un astfel de eveniment păstrător de tradiție, spune mai departe scriitorul, este cel petrecut pe 16 august, când au avut loc mai multe ateliere demonstrativ-tematice în aer liber, într-un decor de poveste, la care a asistat cu entuziasm un numeros public de toate vârstele, din toate satele comunei Brăeşti, inclusiv o familie de români veniţi expres tocmai din îndepărtata Americă.
În cadrul unuia dintre ateliere „o mână de pinence păstrătoare a artei ţesutului a executat pregătirea materialului textil, în speţă urzeala, în operaţiunea numită <Învelirea> şi trecerea urzelii prin cele două iţe. O muncă care necesită un adevărat meşteşug, multă atenţie, răbdare şi îndemânare”. Al doilea atelier a fost dedicat cusutului pe pânză. Participanţii au avut bucuria şi plăcerea să le vadă cosând la piesele reprezentând parte din costume populare două artiste din acest domeniu, Daniela Copăcel şi Doina Ivan din Brătileşti. Al treilea atelier a fost dedicat gastronomiei, unde gospodinele au exemplificat pregătirea tradițională a magiunului. După muncă a urmat și momentul de relaxare, care a avut loc, bineînțeles, tot în spirit tradițional. De acest moment s-a făcut responsabil Ansamblul folcloric Goidăraşii care, mărturisește Girel Barbu, „prin virtuozitatea execuţiei dansurilor populare au demonstrat încă o dată că merită toată stima şi recunoştinţa pentru strădanie şi disciplină”.
