Actualitate
Calendarul zilei – 6 august

Creștinii ortodocși și romano-catolici marchează Schimbarea la Față a Domnului, iar credincioșii romano-catolici îl celebrează pe Fericitul Octavian.
- Ziua minerului
- 1867 – S-a înfiinţat Biblioteca Academiei Române.
- 1871 – S-a născut compozitorul de muzică bisericească Ion Popescu-Pasărea. (m. 10 apr. 1943)
- 1877 – Marele duce Nicolae a adresat domnitorului Carol I noi telegrame în care solicita trecerea Dunării de către întreaga armată română. Unităţi ale armatei române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Şiştov. (6/18 aug. şi 9/21 aug. 1877)
- 1895 – S-a născut medicul Iuliu Niţulescu, membru titular al Academiei Române. (m. 23 apr. 1975)
- 1917 – A fost înfiinţată prima legaţie română în SUA, la Washington. Primul ministru plenipotenţiar în SUA, dr. Constantin Angelescu, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 3/15 ianuarie 1918.
- 1926 – A murit matematicianul Constantin Climescu, membru corespondent al Academiei Române (31 mart. 1892) (n. 30 nov. 1844)
- 1935 – A murit geograful George Vâlsan, membru titular al Academiei Române. (n. 21 ian. 1885)
- 1938 – S-a născut compozitorul Liviu Glodeanu. (m. 31 mart. 1978)
- 1941 – S-a născut poetul Cezar Ivănescu. (m. 24 apr. 2008)
- 1942 – A murit compozitorul Alfonso Castaldi. (n. 23 apr. 1874)
- 1943 – S-a născut pianistul şi muzicianul Dan Grigore.
- 1953 – A fost înfiinţat Clubul FC Argeş.
- 1954 – S-a născut pictorul Cezar Atodiresei. (m. 2 febr. 2022)
- 1955 – A murit Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei şi Banatului (1920-1955), înscăunat la Sibiu, la 14/27 februarie 1920; membru de onoare al Academiei Române (10 iun. 1920). (n. 27 apr. 1882)
- 1972 – S-a născut actriţa Monica Davidescu.
- 1973 – A murit, la Cannes (Franţa), Sică Alexandrescu, regizor, director şi animator de teatru, dramaturg, memorialist. (n. 15 aug. 1896)
- 1998 – Guvernul a aprobat aderarea României la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistică Internaţională „Die Donau”, cu sediul la Viena.
- 1999 – A murit Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog, considerat creator al şcolii române de
oceanologie; membru titular al Academiei Române (22 ian. 1990). (n. 28 mart. 1908) S-a născut la Broşteni, jud. Suceava. A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, devenind, în 1933, licenţiat al Secţiei de Ştiinţele Naturii. În 1938 şi-a susţinut teza de doctorat, iar în 1963 a obţinut titlul de doctor docent, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” Asistent şi apoi şef de lucrări la Laboratorul de Morfologie Animală al Universităţii din Iaşi (1930-1940), lucrând în paralel şi la Staţiunea Zoologică de Cercetări Marine de la Agigea. Şi-a continuat specializarea la staţiunile marine din Franţa (Banyuls-sur-Mer, Roscoff ), la Muzeul de Istorie Naturală din Paris, precum şi la Muzeul Oceanografic din Monaco (1938-1939). După revenirea în ţară a fost transferat la Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa” din Bucureşti, pe care, în calitate de director (1964-1988), l-a reorganizat şi îmbogăţit. Şi-a orientat activitatea ştiinţifică spre carcinologie şi muzeologie. Ca muzeograf, şi-a legat numele şi de Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, înfiinţat de el. Este considerat drept creatorul şcolii române de oceanologie şi îndeosebi al celei de carcinologie. În 1965 a înfiinţat Sectorul de Biologie Marină al Academiei Române. A participat la trei expediţii oceanografice: una în apele Peru-ului, pe nava americană „Anton Brun” (1965), alta pe coastele Mauritaniei (1971) şi una în nord-vestul Oceanului Indian (1977), ultimele pe nava franceză „Thalassa”. Între 1954 şi 1970 a condus munca de cercetare a Mării Negre. Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice s-au materializat în peste 300 de lucrări şi studii, apărute în ţară şi în străinătate, în descoperirea a 340 de taxoni, precum şi peste 100 de lucrări de popularizare (conferinţe, referate ş.a.). A publicat lucrări în monumentala serie „Fauna României” şi a colaborat la „Traité de zoologie” (1997). Membru în numeroase academii şi societăţi străine, reprezentant al României în Comisia Oceanologică Interguvernamentală a UNESCO. A fost distins cu medalia „Prince Albert I de Monaco”, cu premiile „Manley-Bendall” şi „Tregouboff ” ş.a. Membru corespondent (21 mart. 1963), apoi membru titular (22 ian. 1990) al Academiei Române. A murit la Bucureşti. - 2000 – A murit actorul Petre Gheorghiu. (n. 20 iun. 1929)
- 2007 – A murit inginerul chimist Cristofor Simionescu, membru titular al Academiei Române. (n. 17 iul. 1920)
- 2015 – A murit regizoarea şi scenarista Malvina Urşianu. (5/6 aug.) (n. 19 iun. 1927)
Australia
2019 – A murit George Whaley, actor, regizor şi scriitor, cunoscut pentru munca sa în teatru şi film, pentru „Dad and Dave: On Our Selection” (1995), „The Harp in the South” (1987) şi „Poor Man’s Orange” (1987). (n. 19 iunie 1934)
Bolivia
- 2024 – Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei (1825)
Germania
- 1979 – A murit biochimistul Feodor Felix Konrad Lynen, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1964, împreună cu biochimistul american de origine germană Konrad Bloch. (n. 6 apr. 1911)
Jamaica
- 2024 – Ziua naţională. Aniversarea proclamării independenţei (1962)
SUA
- 1959 – S-a născut interpreta R&B Joyce Sims, al cărei hit „Come into My Life” a ajuns în top 10, atât în Billboard R&B Chart, cât şi în Singles Chart (Marea Britanie) în 1987/1988.
- 1964 – S-a născut actorul şi regizorul Moosie Drier, cunoscut pentru rolurile Adam Landers din „Oh, God!” şi Riley din „Kids Incorporated”.
- 1974 – S-a născut actriţa Ever Carradine, cunoscută pentru rolurile Tiff any Porter şi Kelly Ludlow, din serialul de televiziune ABC „Once and Again” şi „Commander in Chief”, Naomi Putnam şi Janet Stein, din serialul original „Hulu The Handmaid’s Tale” şi, respectiv, „Runaways”.
- 1999 – A murit scriitorul Andrew Keith. (n. 31 aug. 1958)
- 2009 – A murit producătorul, scenaristul şi regizorul John Hughes. (n. 18 febr. 1950)
Internaţionale
- 1914 – Primul Război Mondial: Austro-Ungaria a declarat război Rusiei; Serbia a declarat război Germaniei.
oceanologie; membru titular al Academiei Române (22 ian. 1990). (n. 28 mart. 1908) S-a născut la Broşteni, jud. Suceava. A urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, devenind, în 1933, licenţiat al Secţiei de Ştiinţele Naturii. În 1938 şi-a susţinut teza de doctorat, iar în 1963 a obţinut titlul de doctor docent, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” Asistent şi apoi şef de lucrări la Laboratorul de Morfologie Animală al Universităţii din Iaşi (1930-1940), lucrând în paralel şi la Staţiunea Zoologică de Cercetări Marine de la Agigea. Şi-a continuat specializarea la staţiunile marine din Franţa (Banyuls-sur-Mer, Roscoff ), la Muzeul de Istorie Naturală din Paris, precum şi la Muzeul Oceanografic din Monaco (1938-1939). După revenirea în ţară a fost transferat la Muzeul de Istorie Naturală „Gr. Antipa” din Bucureşti, pe care, în calitate de director (1964-1988), l-a reorganizat şi îmbogăţit. Şi-a orientat activitatea ştiinţifică spre carcinologie şi muzeologie. Ca muzeograf, şi-a legat numele şi de Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, înfiinţat de el. Este considerat drept creatorul şcolii române de oceanologie şi îndeosebi al celei de carcinologie. În 1965 a înfiinţat Sectorul de Biologie Marină al Academiei Române. A participat la trei expediţii oceanografice: una în apele Peru-ului, pe nava americană „Anton Brun” (1965), alta pe coastele Mauritaniei (1971) şi una în nord-vestul Oceanului Indian (1977), ultimele pe nava franceză „Thalassa”. Între 1954 şi 1970 a condus munca de cercetare a Mării Negre. Rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice s-au materializat în peste 300 de lucrări şi studii, apărute în ţară şi în străinătate, în descoperirea a 340 de taxoni, precum şi peste 100 de lucrări de popularizare (conferinţe, referate ş.a.). A publicat lucrări în monumentala serie „Fauna României” şi a colaborat la „Traité de zoologie” (1997). Membru în numeroase academii şi societăţi străine, reprezentant al României în Comisia Oceanologică Interguvernamentală a UNESCO. A fost distins cu medalia „Prince Albert I de Monaco”, cu premiile „Manley-Bendall” şi „Tregouboff ” ş.a. Membru corespondent (21 mart. 1963), apoi membru titular (22 ian. 1990) al Academiei Române. A murit la Bucureşti.



