Cum a trecut Fabrica de Zahăr de la Buzău de la dulce la amar

Compania austriacă Agrana Zucker A.G. a intrat pe piața din România în anul 1998 și deține, acum, două fabrici de zahăr, la Buzău și Roman. Numai că austriecii au decis să pună lacătul la Buzău și să închidă fabrica începând cu data de 1 octombrie a acestui an. Oficial, încă nu sunt cunoscute cauzele care au dus către această decizie tranșantă a austriecilor, unul dintre motivele invocate de conducerea Agrana România fiind acela că zahărul nu s-ar mai vinde foarte bine. Ar exista stocuri foarte mari și o presiune crescândă în piață din cauza importurilor de zahăr brut.
În urmă cu două luni, a fost încheiat un nou contract colectiv de muncă la fabrica de zahăr de la Buzău, în care erau stipulate plăți compensatorii în cazul unor disponibilizări colective. Surprinzător, patronatul compania Agrana România – care se recomandă a fi „una din principalele companii din domeniul zahărului din Europa Centrală și de Est” – a tăcut mâlc și nu și-a anunțat niciun moment intenția de a închide fabrica de zahăr de la Buzău. Conducerea sindicatului din fabrică a fost invitată, marți, la discuții cu patronatul.
„Ne-au scos din Schengen, lasă oamenii pe străzi, au scos profit 10 milioane euro”
Potrivit surselor „Gândul” însă, mutarea de ultimă oră a austriecilor ar avea în spate cu totul altceva. Agrana România ar fi obținut profituri foarte mari în anul 2022, mult mai puțin în anul 2023, iar acum, pur și simplu, vrea să închidă „conturile” la Buzău.
În exclusivitate pentru „Gândul”, Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, a declarat că Agrana România va avea în organizația sindicală pe care o conduce un adversar foarte puternic. Frumosu a precizat că, din experiența sa, ideea că austriecii nu ar vrea să închidă fabrica de zahăr de la Buzău, ci doar să o pună în conservare, este o „manevră”.
„Motivația lor este, din punctul meu de vedere, destul de puerilă. Ei, teoretic, nu declară închiderea punctului de lucru, ci conservarea lui, însă eu cred că în spate se ascunde altceva. Noi, în urmă cu două luni, am finalizat negocierea contractului colectiv de muncă la Agrana, moment în care colegii mei, auzind discuții despre o eventuală închidere, au pus aceste întrebări și li s-a garantat că nu se va întâmpla lucrul ăsta și că vor găsi toate soluțiile necesare, astfel încât să nu se întâmple așa ceva. După care au venit, peste noapte – între ghilimele fie spus – cu această decizie. Ei propun unor angajați să se mute la Roman, în ideea că, vezi Doamne, le oferă niște locuri de muncă. Pe alții îi disponibilizează. Lucrurile astea trebuie negociate și vor avea în Federație un adversar foarte puternic. În contractul colectiv de muncă există articol care precizează acordarea salariilor compensatorii în cazul disponibilizărilor colective, dar nicidecum în cazul unor închideri sau conservări care să depășească un an. Necunoscând această situație, nu am încercat să negociem așa ceva, ei garantând că nu se va întâmpla lucrul ăsta. Din experiența pe care noi o avem, cred că este un pic de manevră. Este pur și simplu un punct de vedere personal, venit din experiență. Nu poți să-l obligi pe un om să meargă de la Buzău la Roman, să te faci că-i oferi un loc de muncă și el refuză, în condițiile în care el, în Buzău, are locuință, are nevastă sau soț, familia are copii și tu vrei să îl duci la sute de kilometri distanță”, a spus Dragoș Frumosu, în exclusivitate pentru „Gândul”.
„Cred că încearcă să nu dea salariile compensatorii. Noi vom fi lângă oameni”
Dragoș Frumosu a adăugat că așa-zisa „conservare” a fabricii de zahăr din Buzău, termen preferat de austriecii de la Agrana, nu reprezintă decât modalitatea prin care ar evita să plătească salariile compensatorii celor disponibilizați. Președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta a precizat, totodată, că federația pe care o conduce va apela la toate pârghiile de care dispune pentru ca oamenii de la fabrica de zahăr din Buzău să fie protejați.
„Cred că această metodă și această propunere a lor vizavi de conservare, nu închidere, este numai o strategie – unii sunt trimiși în altă parte, alții sunt disponibilizați – pentru a evita disponibilizările colective. Conform legii, disponibilizare colectivă înseamnă când avem minim 10 la sută dintre angajații unei societăți care să fie disponibilizați.
Eu cred că ei încearcă acest lucru ca să nu dea salariile compensatorii. Noi vom fi lângă oameni și vom negocia cât mai multe drepturi pentru oameni în situația asta. Vom apela și la organizațiile europene și internaționale la care suntem afiliați, pentru că și sindicatul din Agrana Austria este afiliat la EFFAT (n.r., Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentație, Agricultură și Turism), unde suntem și noi. Vom organiza, probabil, un miting chiar la sediul firmei din Austria, cu angajați pe care o să-i urcăm într-un autocar și îi ducem acolo. Și chiar la EFFAT, la organizația europeană, unde suntem afiliați. Lucrurile trebuie să decurgă corect vizavi de oameni. Oamenii rămân fără locuri de muncă, există tatonări pentru a vedea dacă nu reușim noi să le găsim unor oameni locuri de muncă. Este grav că din 33 de fabrici de zahăr care existau în România – s-a încercat distrugerea sectorului – azi nu mai funcționează decât Romanul, care este tot a Agranei, cu semne de întrebare și acolo, și Ludușul. O mare parte a multinaționalelor care au investit în zahăr, în România – Tereos, care a fost la Luduș, Pfeifer & Langen, care a fost la Oradea și a închis, Sucrerie de Bazancourt, care a fost la Arad și a închis -, după ce și-au făcut buzunarele pline, atât timp cât sfecla a fost subvenționată la nivel european, au funcționat în România, după care și-au luat tălpășița”, a spus Dragoș Frumosu, în exclusivitate pentru „Gândul”.



