FOTO/VIDEO | „De Buzău”, brandul pe care primarul Constantin Toma îl va promova printr-un serviciu special înființat

Pasionaţii de produse artizanale şi de gastronomie sustenabilă și-au dat întâlnire la Buzău, pentru că aici a avut loc, în premieră, „Conferinţa Slow Food România”. Sufletul evenimentului a fost, bineînțeles, fondatorul Comunităţii Slow Food Buzău, Thorsten Kirschner, care a afirmat în deschiderea evenimentului că „știm foarte bine, hrănirea lumii este o problemă pe care nu putem să o rezolvăm noi aici, dar care poate fi un motor de schimbare spre bine și la asta vrem să lucrăm”. Și Buzăul se încadrează în această mișcare de schimbare, lucru evidențiat și de primarul Constantin Toma, care, prezent la eveniment alături de viceprimarul Oana Matache și de președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, a vorbit despre necesitatea branduirii celor mai bune lucruri care se fac în Buzău.

Cu această ocazie, primarul Constantin Toma a anunțat înființarea unui serviciu special în cadrul Centrului Educațional și Cultural „Alexandru Marghiloman”, în curs de realizare, care se va ocupa cu branduirea a tot ce înseamnă Buzău. Se va numi „de Buzău”, a precizat primarul Constantin Toma: „Tot ce este bun în Buzău vom promova prin acest serviciu. Am creat, în Piața Dacia, Centrul Infoturism cu gândul la acest lucru, la branduirea <de Buzău>, la tot ce înseamnă bun în Buzău. Așa cum spunea Thorsten, Buzăul are șanse. Dacă la nivelul Europei, România are cel mai mare potențial pentru slow food, și Buzăul poate avea un potențial imens de a deveni unul dintre cele mai atractive județe în turismul din România și turismul internațional”, a mai spus primarul Buzăului.

O altă veste legată de promovarea unui stil de viață sănătos, începând cu copiii de la vârste cât mai mici, a fost dată de primarul Constantin Toma, care a anunțat un alt proiect ce va deveni realitate până la finele acestui an. Este vorba despre înființarea unui Centru educațional pentru permacultură și hrană sănătoasă. Centrul va funcționa, spune primarul, „în Parcul Marghiloman, pe acel domeniu fabulos care a aparținut unui om extraordinar, Alexandru Marghiloman, în Casa grădinarului, pe o suprafață de un hectar jumătate-două”, a anunțat primarul.

Și pentru că în sală se aflau producători buzoieni ale unor produse  naturale, bio, care, deși la început de drum, s-au evidențiat pe piața alimentară și sunt deja branduri pentru Buzău și pentru Ținutul Buzăului, primarul le-a propus să devină formatori pentru elevii buzoieni în adoptarea unui stil de alimentație sănătos. „Permacultură înseamnă să asiguri fertilitate naturală pământului. Numai din acel pământ refăcut natural poți să dai și hrană sănătoasă. Ce cultivăm acolo și animăluțele care vor crește în acest sistem vor fi pentru educația copiilor. Începem educația cu copiii. Aceștia vor cultiva, vor culege și vor pregăti acea hrană sănătoasă și vă invit să participați inclusiv ca profesori, cu produsele dumneavoastră, și cu ceea ce faceți, la aceste cursuri, care sunt pentru toți copiii buzoieni”, a lansat invitația Constantin Toma. La aceasta s-a adăugat cea a moderatoarei care a completat cu invitația pentru următoarea conferință  națională: „Și poate, cine știe, următoarea conferință Slow food să fie foarte aproape de această fermă”.

Conacul „Grigorescu”, pe podium la Gala „Destinația Anului”

Conacul „Grigorescu” din Rătești, ce aparține fondatorului Comunităţii Slow Food Buzău, Thorsten Kirschner, împreună cu soția sa, Juranda Kirschner, Co-Fondator Slow Food Buzău, proprietar & Chef la Conacul „Grigorescu”, a fost premiat la Gala „Destinația Anului”. Pentru că au fost foarte ocupați cu organizarea evenimentului Slow Food de la Buzău, nu au reușit să-și ridice acest premiu în cadrul galei, motiv pentru care li s-a înmânat la începutul conferinței de la Buzău de către  jurnalista Dana Gonț, care a făcut parte și din proiectul „Destinația anului”.

Gala Destinația Anului este cel mai important proiect de promovare a turismului românesc. În cadrul evenimentului au fost desemnate cele mai frumoase destinații din România. Paul Deaconu, Head of HoReCa Sales METRO, a oferit premiile câștigătorilor la categoria „Experiențe gastronomice”. Cea de-a treia poziție a fost împărțită de Conacul „Grigorescu” din Rătești și de „Mama Cozonacilor”, o pensiune din Bran.

Cine a participat la conferință

Înainte să ajungem la participanți se cuvine să spunem, pentru cei care nu au aflat încă, faptul că mișcarea slow food a pornit  în urmă cu 40 de ani, în Italia, de la niște oameni revoltați de fast food. Acum mișcarea numără 100.000 de membri, în 160 de țări. Buzău a devenit parte din această mișcare slow food.

Conferinţa „Slow Food România” a fost realizată pe trei paliere care au evidențiat sinergia dintre producţia locală de alimente, gastronomie şi dezvoltarea comunităţii. De aceea, în sală s-au aflat la un loc, pentru prima dată în Buzău, speakeri relevanţi în domeniul culinar, antreprenori de produse alimentare artizanale, fermieri specializaţi în agricultură Bio, bucătari renumiţi, bloggeri culinari şi viticoli, precum şi experţi în dezvoltarea turismului, care au oferit informaţii valoroase şi au încurajat  discuţiile privind promovarea mişcării Slow Food în România.

Îi amintim aici pe câțiva dintre ei, care au fost prezentați publicului și de jurnalista Dana Gonț, moderatoarea evenimentului, și care au avut și intervenții la conferință: Răzvan Avram, specialist marketing Domeniile Franco-Române și blogger de vinuri, Daciana Tarași, cofondator ateliere Melinis, Mihai Negoț, antreprenor, fondator Miedăria, și Cosmin Dragomir, jurnalist de gastronomie, autorul volumului „Curatorul de zacuscă și alte povestiri culinare românești”, co-Autor „Dulce Românie – o istorie a deserturilor de la noi”, Alina Iancu – Revino Cheese & Wine, fondator Revino Gourmet, care au vorbit la tema „Producţia şi promovarea alimentelor şi băuturilor artizanale şi ecologice”, o sesiune care a explorat oportunităţile vaste, disponibile pentru antreprenorii din sectoarele artizanale şi ecologice, cu accent și pe impactul acestora asupra dezvoltării comunităţilor locale.

Au urmat apoi alte două teme, respectiv „Mişcarea Slow Food ca promotor al dezvoltării turismului local” – în care vorbitorii au împărtăşit cele mai bune practici din România, ilustrând modul în care mişcarea Slow Food poate îmbunătăţi turismul local şi creşterea economică -, și „Farm-to-Table & Others”, cu noi abordări de cooperare între micii fermieri, pensiuni şi restaurante, cu scopul de a îmbogăţi ofertele culinare prin iniţiative diversificate, de la fermă la farfurie.

Au fost invitați să participe Corina Dima – De Corina, expert industria ospitalității, food Blogger „De Corina Blog”, Cristian Valentin Cismaru – Țara Colibelor, proprietar Reky Travel Club, Co-Fondator @Asociația My Transilvania/Slow Food Sibiu, Adriana Sohodoleanu – Biscuit.ro, Gastronom și doctor în sociologie (Autor „Ce e nou în Noua Bucătăria Românească”, Co-Autor „Dulce Românie – o istorie a deserturilor de la noi”, Proprietara Biscuit.ro), Marius G. Herghelegiu, jurnalist, căutător de trufe, George Cățean – Ferma Căţean, co-proprietar Ferma Cățean Brașov, inițiator Slow Food Brașov, prof. Alexandru Andrășanu, Universitatea din București – co-fondator și partener academic în dezvoltarea Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, președinte al Forumului Geoparcurilor/Rețelei Naționale ale Geoparcurilor, Juranda Kirschner – Conacul Grigorescu, Co-Fondator Slow Food Buzău, proprietar & Chef Conacul Grigorescu,  Ioana Matei – La Grisha – punct gastronomic local Ghindărești, Co-fondator La Grisha, Cristina Partal – ANTREC Buzău.

Câteva concluzii

Cristina Partal, unul dintre experții invitați să ia cuvântul în Conferința Slow Food Buzău, o conferință exclusiv despre mâncare, a povestit câte ceva despre turismul culinar din satele Buzăului și activitățile derulate de asociația ANTREC Buzău, unde activează de 14 ani. La finele acestei conferințe aceasta a tras câteva concluzii foarte pertinente, pe care vi le prezentăm în continuare.

Una dintre ele, spune președintele ANTREC, se referă la responsabilitatea ofertei culinare din județul Buzău. „Suntem cu toții responsabili pentru oferta culinară corectă și sustenabilă a Buzăului”, afirmă Cristina Partal, care a făcut o succintă trecere în revistă a modului în care au evoluat lucrurile în acest domeniu la nivelul județului. „Anii 2007 și 2008”, spune Cristina Partal, „au fost momente în care identitatea culinară a României a început să se contureze prin evenimente gastronomice, tip festival sau brunch-urile Sibiului. La noi, ANTREC Buzău scotea în lume cârnații de Pleșcoi, vinul de Pietroasele, legumele, brânza de Penteleu, țuica de Chiojdu și ciorba de babic”. Demersul ANTREC ar trebui susținut de HoReCa buzoiană, care ar trebui să să promoveze produsele locale  „comunicând prin micro-identități, <…de Siriu>, <…de Mânzălești>, <…de Clondiru> și <de Buzău>”, așa cum susținea și primarul municipiului, Constantin Toma.

O altă concluzie ar fi că „telemeaua, cașcavalul și burduful sunt obligatorii pe platoul românesc, iar migdalele de Dealu Mare musai să le însoțească”, a spus în continuare Cristina Partal, care trage linie: „Buzăul are cu ce se mândri. Puteți să stați cu cinste în prima linie. Doar fiți mai încrezători în voi!”. Aceasta din urmă este o concluzie pe au tras-o și brașovenii și sibienii care au venit special la Buzău pentru a participa la conferință și nu avem de ce să nu-i credem, având în vedere că ei au destinații turistice și gastronomice consacrate și știu despre ce vorbesc.

„Unde ne aflăm, în 2024, ca ofertă gastronomică locală ce transmite esența Buzăului?”, se întreabă președinta ANTREC, Cristina Partal, care oferă și răspuns pornind de la ceea ce există, adică „oameni pasionați, care povestesc cu entuziasm despre produsele noastre și dau spre degustare curioșilor” și ajungând la enumerarea ingredientelor de care ar mai fi nevoie: „Fiecare să își construiască onest și pragmatic propria strategie de dezvoltare și promovare. Fie că vorbim de producători locali, restaurante, bucătari, școli de specialitate, agenții de turism, unități de cazare, instituții și organisme de decizie, oameni de cultură, sociologi, antropologi sau cei care oferă turism experiențial la Buzău”.

Conferința, urmată de partea aplicativă, respectiv Piața Artizanală

În completarea conferinţei, în următoarele două zile a fost organizată cea de-a patra ediţie a „Pieţei Artizanilor- Slow Food & Gourmet Hub”, la intrarea în Geoparcul Internaţional UNESCO „Ţinutul Buzăului”. Târgul dedicat micilor producători artizanali a reuşit să atragă mii de turişti din România şi din străinătate, încă de la primele sale ediţii. Piaţa a inclus o expoziţie a artizanilor locali de produse alimentare, o expoziţie de artă, o secţiune de „gourmet street food” oferind o atmosferă prietenoasă pentru întreaga familie.