Surpriză într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de o jumătate de milion de euro

Lovitură de teatru în dosarul unui om de afaceri buzoian, Ion Leu, condamnat pe fond de Tribunalul Buzău la șapte ani de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată, într-un dosar cu un prejudiciu adus bugetului de stat în valoare de 2,661 milioane lei (530.000 euro). Săptămâna trecută, acesta a achitat integral prejudiciul și accesoriile pentru Leu Aquacultură SRL, astfel că el ar putea scăpa de pedeapsa închisorii. Mai mult, conform unor surse din cadrul ANAF, el ar fi în măsură să deschidă acțiune în instanță pentru ridicarea sechestrului asigurător impus de instanță la cererea Parchetului pe mai multe bunuri ale firmei mai sus menționate. Cu multe contracte încheiate cu administrații locale pe partea de reabilitări și asfaltări de drumuri, firma lui Ion Leu își a putea, astfel, continua activitatea în zonele unde are lucrări în derulare.

Ion Leu, fost proprietar al unor firme ce se ocupau de producerea și comercializarea alcoolului, dar și administrator al unei firme cu specific de comercializare de agregate de balastieră și amenajări/reabilitări de drumuri – Leu Prodcom SRL, Leu Districom SRL și Leu Aquacultură SRL – a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău pentru evaziune fiscală în formă continuată, cu un prejudiciu ce depăsește jumătate de million de euro. Prin urmare, anchetatorii au decis instituirea sechestrului asigurător pe bunurile acestuia până la valoarea de 2.661.000 lei.

O lege care iartă evazioniștii cu prejudicii sub un milion de euro

Parlamentul a adoptat, la finele anului trecut, un proiect de lege, care între timp a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis, prin care evaziunea fiscală cu un prejudiciu sub un milion de euro nu se va mai pedepsi penal, dacă este achitată suma, plus un procent de 15 la sută. Proiectul a fost depus în data de 12 decembrie și a fost inițiat de către premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, și de Nicolae Ciucă, liderul PNL. Actul normativ, care modifică Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, prevede majorarea atât a plafoanelor, cât și a pedepselor. Astfel, se majorează plafonul de la 100.000 de euro la un milion de euro.

„În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6 1, art. 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15 la sută din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală”, se arată în document.

Concomitent, a fost modificat un articol din ordonanța de funcționare a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), iar aceasta poate investiga infracțiuni de evaziune de la un prejudiciu de 10 milioane de lei. Același prag este introdus și în cazul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Astfel, mai puține cauze vor ajunge la DNA și DIICOT.

Conform expunerii de motive a proiectului, „experiența instituțională a relevat faptul că creditarea societăților, în mod deosebit prin utilizarea numerarului, de către asociați, acționari ori de către alte persoane care în mod formal sau informal se află la conducerea acestora, se regăsește în foarte multe situații în imediata vecinătate a infracțiunilor de evaziune fiscală”. Astfel, „veniturile nedeclarate” sunt introduse în companie prin operațiuni de creditare, ceea ce mai departe denaturează starea fiscală.

Documentul precizează că „scopul primordial al legii este recuperarea prejudiciilor cauzate bugetului general consolidat al statului prin faptele de evaziune fiscală și atragerea răspunderii persoanelor vinovate (…) Ponderea actelor de sesizare a organelor de urmărire penală pentru prejudicii sub 500.000 de euro în totalul sesizărilor organelor de urmărire penală este în medie de 80 la sută, în ultimii doi ani”, arătau inițiatorii Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. De asemenea, se mai argumentează că numărul mare de sesizări duce la o încărcare a organelor de urmărire penală.

Cum te scapă achitarea prejudiciului de condamnare

Un caz celebru în care un inculpat a scăpat de belele după achitarea prejudiciului este cel al Bombonicăi Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, în dosarul în care ex-liderul PSD a fost condamnat la închisoare cu executare, fapt care l-a scos definitiv pe acesta de pe prima scenă politică a țării. Aceasta a fost singurul dintre inculpații din acest dosar care a achitat prejudiciul, iar instanța de fond a decis încetarea procesului penal în cazul său.

În martie 2018, fosta soție a lui Liviu Dragnea și-a achitat partea de prejudiciu în acest dosar, respectiv 34.339 din cei 108.612 lei prejudiciu total produs Direcției pentru Protecția Copilului Teleorman, care a plătit fictiv două angajate, Adriana Botorogeanu și Anisa Niculina Stoica. Ea s-a folosit de articolul 74 indice 1 din Codul Penal, care a fost în vigoare din octombrie 2010 până în mai 2011, ce prevedea că în cazul unor anumite infracțiuni economice, dacă inculpatul plătește prejudiciul, se poate aplica o pedeapsă doar cu amendă.

În iunie 2018, completul de trei judecători al instanței supreme a dispus în cazul Bomonicăi Prodana o amendă administrativă de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal și cu opinie separată în sensul achitării. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv achitarea fostei soții a lui Liviu Dragnea. Mai mult, potrivit deciziei instanței, ei ar urma să îi fie restituți banii pe care i-a plătit drept prejudiciu în acest dosar.

Procurorii DNA o acuzau pe fosta soție a lui Liviu Dragnea că în perioadele 3 martie – 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și în calitate de șef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu știință a atribuțiilor de serviciu, deși a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului, nu a întreprins niciun demers de sancționare a persoanelor respective. „Această conduită a permis celor două angajate să își încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente perioadelor menționate”, spuneau procurorii anticorupție.

În acest dosar, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și jumătate de închisoare în procesul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman și a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova.