Cine sunt oamenii din industria jocurilor de noroc care fac presiuni asupra premierului Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că în ședința de Guvern de joi va veni cu reforma jocurilor de noroc, prin care nicio companie, dacă nu are sediul social în România, nu va mai putea desfășura activitatea pe teritoriul țării noastre. Ciolacu a declarat că nu îl sperie amenințările industriei păcănelelor, care presează politicienii pentru a lua decizii în favoarea acesteia, așa cum a făcut și-n pandemie, când „mafia jocurilor de noroc a fost la masa guvernului, iar păcănelele erau deschise, în timp ce bisiericile erau închise”. Totodată, șeful guvernului a dat asigurări că și legea aflată în Parlament, prin care se vor scoate păcănelele în afara localităților, va fi adoptată rapid.

„Nu mă sperie amenințările intermediarilor industriei păcănelelor! Le spun clar că joi vom da ordonanța de urgență prin care toți operatorii să fie obligați să aibă sediul fiscal în România, iar legea aflată în Parlament, prin care scoatem păcănelele în afara localității, va fi adoptată rapid! Și sunt convins că autoritățile statului vor face lumină cu privire la modul în care acești intermediari vor să preseze politicienii pentru a lua decizii în favoarea acestei industrii! Așa cum au făcut și în pandemie! Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! Eu le transmit foarte clar: NU au nici o șansă! S-a terminat!”, a declarat Marcel Ciolacu în cadrul ședinței Executivului de luni.

Premierul Marcel Ciolacu a acuzat la finele săptămânii trecute că există „o formă de şantaj” la adresa lui, cât şi a altor responsabili ai statului român, după ce a propus proiectul de lege privitor la eliminarea păcănelelor din oraşe. „În calitatea mea de prim-ministru, solicit statului român să vadă dacă vorbim de o încălcare a legii şi de un şantaj sau vorbim doar de un fenomen întâmplător”, a adăugat liderul social-democrat. „Am vorbit cu domnul Simonis (președintele interimar al Camerei Deputaților, n.r.), o analiză pe ceea ce înseamnă aceste jocuri de noroc. Normal că mi-am luat partea din lege de jocuri de noroc, la Guvern, şi am început să lucrez împreună cu experţii din Ministerul de Finanţe la ce trebuie modificat în lege ca şmecherii să nu ne mai păcălească. Am iniţiat un proiect de lege cu celebrele păcănele pe care le găsiţi, domnilor primari, în toate comunele şi dumneavoastră ştiţi cel mai bine nenorocirile pe care le crează. Faptul că oamenii mai ales când au o situaţie financiară precară cred că jucând la aceste jocuri, o să se îmbogăţească imediat. Am văzut şi reacţii, şi atacurile şi la mine şi la Freddy (Alfred Simonis, n.r.) vor mai fi în continuare, cum sunt şi la Sorin Grindeanu”, a afirmat Marcel Ciolacu, sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană de alegeri a PSD Timiş, de la Timişoara.

Reamintim că proiectul de lege care scoate în afara localităților sălile de jocuri de noroc a fost adoptat la începutul lunii septembrie de senatori. Conform inițiativei legislative, licenţa pentru jocurile de noroc se acordă în funcţie de numărul de locuitori ai localităţii, dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, astfel încât să existe cel mult un punct de lucru la 20.000 de locuitori.

Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de parlamentari de la PSD și prevede că spațiul dedicat jocurilor de noroc este situat la cel cel mult 50 de metri de limita teritorială a orașului/municipiului ori a comunei, inclusiv a municipiului București. Sunt vizate toate agențiile de pariuri, cazinourile sau aparatele de tip păcănele sau slot machines, fiind exceptate agențiile Loto pentru comercializarea propriilor produse. Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Cine sunt „șantajiștii”

Premierul Ciolacu a identificat două persoane care ar pune presiune pe el pentru ca piața jocurilor de noroc să fie „strâmb” reglementată. Este vorba de Odeta Nestor și Sorin Constainescu, scrie Newsweek. Primul-ministru a vorbit de Odeta Nestor și de Sorin Constantinescu ca fiind cele două persoane ce pun presiune pe el pentru a nu reglementa corect piața jocurilor de noroc evaluată la 2 miliarde euro.

„Cred că pachetul privind sistemul de funcționare a jocurilor de noroc, cred că acolo am deranjat cel mai mult șmecheria. Este unul Sorin, una Odeta, tot ne caută prin interpuși și nu știu cum să ajungă la noi să nu cumva să facem ordine și serverele acestor jocuri de noroc să fie în instituția Jocurile de Noroc și nu în alte țări sau în offshore-uri. Sunt interese majore în jurul unui Guvern. S-a dus perioada schimbării sistemului fiscal în Parlament după anumite interese”, a declarat Ciolacu.

Newsweek România scrie că Odeta Nestor este o fostă contabilă implicată în numeroase controverse din piața jocurilor de noroc. Nestor a plecat din instituție de cinci ani, dar a trecut în barca celor care câștigă bani de pe urma jocurilor de noroc: oferă consultanță companiilor de profil.

Corpul de Control al Ministerului Finanțelor Publice a găsit zeci de nereguli pe piața jocurilor de noroc, în urma unui control care a durat mai bine de un an de zile. Astfel, o piață anuală de două miliarde de euro a ajuns o junglă în care câțiva inițiați fac regulile.

Câteva firme de apartament, aflate în cercul de influență al fostei șefe a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), Odeta Nestor, devenită consultant, și a prietenului ei, Tudor Simota, șeful controlului din ONJN, au găsit un subterfugiu prin care să fenteze legea. Ca să devii un organism de evaluare a conformității este nevoie de investiții de milioane de euro în acreditări, personal extrem de calificat și standarde ISO specifice pieței jocurilor de noroc. Trei firme și-au luat standarde ISO – 17020 și 17025 – dar pentru alte domenii decât pentru cel al jocurilor de noroc. De exemplu, unele dintre cele care operează pe piața românească au standard ISO în cazane sub presiune.

Și astfel au reușit să controleze, în ultimii șapte ani, o parte consistentă a aparatelor din piața jocurilor de noroc, cu o valoare anuală de două miliarde de euro, producând pagube pe care nimeni nu va reuși să le calculeze exact.

Recuperatori pe lângă cazinouri

Pe 24 noiembrie 2022, au fost percheziţii ale procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în aproape toată ţara. Procurorii și polițiștii au verificat mai multe cazinouri ai căror patroni au creat o rețea de recuperatori. Aceștia din urmă aveau misiunea să ia înapoi banii de la clienții care aveau norocul să câștige sume mari. O altă misiune era aceea de a băga spaima în alți patroni de cazinouri, adică să îi convingă să nu își mai deschidă alte săli de jocuri sau să le închidă pe cele care le creau concurență suspecților.

Poliţiştii din Capitală – Serviciul Grupuri Infracţionale Violente, împreună cu procurorii DIICOT, au făcut 123 de percheziții la domiciliile și imobilele deţinute sau folosite de mai multe persoane fizice, precum şi la sediile şi punctele de lucru ale unor persoane juridice, în municipiul Bucureşti şi 19 judeţe, în cadrul unor cercetări pentru constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenţe, distrugere şi favorizarea făptuitorului.

„În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2018, ar fi fost constituit, la nivel naţional, un grup infracţional organizat care a avut ca scop comiterea, în principal, a unor infracţiuni de şantaj, având ca obiect domeniul jocurilor de noroc. Membrii grupului, prin aplicarea a diferite forme de şantaj reprezentanţilor unor societăţi comerciale, ar fi urmărit eliminarea concurenţei în acest domeniu”, informează un comunicat al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB). Acţiunile au avut loc în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Braşov, Iaşi, Suceava, Botoşani, Tulcea, Constanţa, Cluj, Timiş, Vrancea, Buzău, Bihor, Vâlcea, Dolj, Gorj, Sibiu, Bacău, Mureş şi Sălaj. La Buzău au fost vizitate de mascați locuințele a doi „recuperatori”, din municipiul Buzău și din Mărăcineni.

Rețeaua de „recuperatori” ar fi fost pusă la punct de frații Mihăiță și Sorin Doroftei, deținătorii cazinourilor Las Vegas. Ei au angajat „recuperatori” din clanurile interlope Sportivi, Corduneanu și Cămătari, care aveau rolul de a recupera de la clienții norocoși câștigurile mari obținute în sălile Las Vegas, dar să și sperie proprietarii unor afaceri concurente, ca aceștia să nu deschidă săli sau să le închidă pe cele pe care le aveau pe lângă cele ale rețelei. „Totodată, ar fi interzis clienţilor care generau probleme să revină în sălile de jocuri ce erau controlate de membrii grupului infracţional organizat şi ar fi recuperat de la aceştia prejudiciile aduse bunurilor din localuri”, mai arată sursa citată. La sediul DIICOT – Structura Centrală au fost duse pentru audieri 40 de persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfăşurarea activităţilor infracţionale.