Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a pornit un demers prin țară pentru a verifica starea culturilor. „Da, am plecat să văd cât mai multe, iar un inginer agronom prin specialitatea lui vede și noaptea ceea ce îi trebuie culturii, indiferent de oră, indiferent de zi, indiferent de moment”, spune ministrul Agriculturii. În unele zone ale țării, culturile sunt distruse în proporție de 80 la sută, lucru pe care Petre Daea nu l-a mai văzut niciodată, potrivit celor declarate de acesta. După depunerea jurământului, ministrul Agriculturii a luat-o prin țară, pornind de la Călărași, Brăila, Galați, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Neamț, Bacău, Buzău. La Buzău, s-a oprit în Vâlcelele, una dintre cele mai afectate localități din județ de această secetă. În urma vizitei, Petre Daea a mărturisit că în Buzău este „numai praf”.
Într-un interviu la Antena 3, ministrul a explicat care a fost motivul pentru care a venit la Buzău în miezul nopții, dar și care sunt măsurile pe care urmează să le ia pentru fermierii care vor rămâne în acest an cu hambarele goale din cauza secetei. Totodată, ministrul crede că situația ar putea fi scoasă „la lumină”, dar nu poate aprecia în ce proporție.
„Lucrurile sunt mai grele la culturile prăşitoare. Sunt parcele şi parcele, sunt culturi şi culturi, sunt zone şi zone. Acolo unde precipitaţiile au căzut şi unde au putut fermierii să aducă apa prin mijloacele lor pe care le-au putut realiza de-a lungul vremii, având o sursă de apă, lucrurile sunt bune. Acolo, însă, unde nu au căzut precipitaţii, avem pierderi de cultură care înseamnă şi compromiterea totală a unor suprafeţe. Am fost la Vâlcele. Am fost acolo la orele 12 noaptea la Buzău. Mă întreba cineva că ce caut eu noaptea? Păi, nu mi-a ajuns ziua, că mă duceam ziua, dar pentru că mă așteptau fermierii și persoana cu care am discutat văzând la fața locului care e situația. Acolo e numai praf. Noaptea, de regulă, se găsește o rouă în cultură, acolo nu există. Porumbul a murit”, a spus la Antena 3, Petre Daea.
În același interviu, Petre Daea a precizat și ce i-au cerut fermierii buzoieni în timpul vizitei de la Buzău. „Şi fermierii mi-au cerut următorul lucru: «Domnule ministru, se mai face porumbul? Nu. Daţi-ne voie să îi schimbăm destinaţia pentru că ne trebuie, pe de o parte furaje şi iată că folosim masa vegetativă pe care o avem, pe de altă parte, ne eliberăm şi noi terenurile pentru a pregăti cultura următoare»”, a menţionat ministrul Agriculturii.
Întrebat dacă scoate situaţia la lumină şi dacă da, în ce proporţie, Petre Daea a răspuns: „Altfel nu veneam. Scot la lumină ceea ce pot să scot. Nu ştiu care este procentul, dar, o scot la lumină. Eu nu pot să cresc producţia, eu trebuie să leg anii agricoli. Este un mare pericol în acest moment când nu ai prima cultură din care să obţii venit”.
Petre Daea a fost întrebat, marţi, la Antena 3, dacă incendiile lanurilor de grâu din ultima vreme sunt provocate de către fermieri pentru a încasa banii de asigurare sau acestea au loc din cauza temperaturilor ridicate.
„Prima este exclus. Să ştiţi că fermierul, indiferent de nivelul producţiei, ţine la acel produs ca şi cum ar ţine la copilul lui. Este exclus un asemenea comportament. Nu ştiu sigur cauzele efective că s-ar putea să fie din diferite situaţii. În timpul recoltatului s-a întâmplat, se întâmplă şi se va mai întâmpla ca să ia foc lanurile datorită faptului că un lan de grâu este uscat. E hârtie de aprins focul. Orice frecare, pentru că acolo sunt utilaje care recoltează, care merg toată ziua. Sunt utilaje, combine, performante, care pot să lucreze şi noaptea. Din acest punct de vedere, sunt convins de faptul că fermierii nu aprind lanurile. Pentru ce? Pentru asigurare? Este exclus acest lucru”, a transmis Petre Daea.
Întors la București, după vizita de la Buzău, ministrul Agriculturii a pus pe hârtie ceea ce i-au solicitat fermierii și a adoptat, în doar câteva ore, un act normativ menit să îi ajute pe agricultorii care vor să întoarcă culturile și să pregătească terenurile pentru culturile de toamnă, fără să piardă subvențiile de la APIA.
„În momentul în care am ajuns în București, împreună cu colegii, secretarii de stat, ne-am așezat la masa de lucru, am proiectat actul normativ şi l-am semnat astăzi (marți, n.r.) cu ministrul Bode. A plecat la Monitorul Oficial, am avut tele-video-conferință cu toate structurile din țară, le-am transmis ce am făcut, le-am dat liber să decidă fermierul și să păstreze o suprafață de 5 la sută din tarlaua respectivă ca să fie probă martor pentru executarea proceselor verbale de constatare a calamității și pentru a nu fi penalizați de către APIA să-și piardă subvențiile. Este primul pas concret pe care l-am putut face și pe care l-au cerut fermierii”, a explicat Petre Daea.
Ministrul Agriculturii a precizat pentru aceeași sursă că situația ar fi fost diferită dacă România avea irigații, acolo unde există această posibilitate, pentru că, spune acesta, România nu poate să irige întreaga suprafață a țării.
Situația culturilor în Buzău
Seceta a lovit puternic la Buzău, iar fermierii încep să își ia gândul de la recolte. De exemplu, în Vâlcelele, acolo unde ministrul Agriculturii a fost prezent zilele trecute, toată suprafața cultivată, care însumează peste 6.000 de hectare, este calamitată. Aici nu a mai plouat de câteva luni, iar umiditate în sol nu se găsește nici măcar la doi metri adâncime, motiv pentru care fermierii au început să toace plantele.
Micii fermieri sunt cei mai afectați de această situație. În lipsa unor despăgubiri, aceștia nu vor mai putea cultiva nimic anul viitor şi se gândesc serios să renunțe la agricultură.
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită, până la 31 iulie, declararea stării de calamitate cauzată de seceta pedologică severă şi arşiţa atmosferică în localităţile/judeţele unde mai mult de 50 la sută din suprafaţa acoperită de o cultură este afectată, susţin reprezentanţii alianţei într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor.
„Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare vă informează oficial că fermierii au înregistrat pagube uriaşe în urma instalării secetei pedologice severe din iarna 2021-2022, primăvara anului 2022 şi arşiţa atmosferică din această vară. Sunt judeţe unde suprafeţele cu culturi agricole de toamnă au un grad de afectare datorat secetei pedologice severe cuprins între 40-80 la sută. După cum bine ştiţi, situaţia este mult mai dramatică la culturile de primăvară care au un grad de afectare între 90-100 la sută. (…) Avem nevoie de declararea stării de calamitate cu celeritate, deoarece majoritatea contractelor pentru inputurile cu preţ crescut datorită crizelor energetice, carburanţi, război, vor ajunge la termen la sfârşitul lunii iulie 2022. În fiecare an normal agroclimatic, fermierii şi-au achitat inputurile, au livrat recoltele contractate cu furnizorii de inputuri sau cu firmele locale, au plătit arenda, ratele la credite, leasing, taxele şi impozitele”, se precizează în document.
Până acum, agricultorii au depus înștiințări de calamitate care însumează, doar în județul Buzău, peste 40.000 de hectare.
Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare susţin că, deşi seceta din acest an nu este generalizată la nivelul întregii ţări, afectând doar anumite judeţe, fermierii sunt afectaţi mult mai grav decât în anul de recoltă 2020 din cauza efectelor crizelor energetice, de carburanţi sau a războiului.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că România nu este departe de momentul declarării stării de calamitate, precizând că ne aflăm în interiorul acestei proceduri de a stabili calamităţile pentru culturile afectate de secetă. „Nu suntem departe. Suntem în interiorul procedurii de a stabili calamităţile pentru că prin procesele verbale noi ce facem? Constatăm, măsurăm, fenomenul este definit. Este secetă pedologică. Eu, ca agronom, specialiştii în domeniu constată că această secetă pedologică a avut efecte negative asupra plantei respective. A distrus-o pur şi simplu”.
Întrebat dacă până la finalul lunii iulie va fi declarată starea de calamitate, Petre Daea nu a oferit un răspuns concret, dar a precizat că această stare va fi declarată pe zone și că România nu va rămâne fără pâine, motiv pentru care românii nu trebuie să își facă griji.
„Eu declar un singur lucru. Că fac ceea ce trebuie în spaţiul juridic pe care îl am şi constat la faţa locului gradul de afectare a culturii. După această etapă vom vedea ce înseamnă din punct de vedere al impactului asupra zonelor respective. Nu toată ţara este aşa. Va fi pe zone. Şi vă spun un lucru, vom avea pâine. Sunt pierderi de recoltă, dar nu peste tot. Acolo unde s-a obţinut o producţie mai mică, calitatea este mai bună. Este o regulă agronomică aici. În momentele acestea de secetă, calităţile bobului de grâu sunt mai bune”, a mai transmis Petre Daea.
Miercuri, în ședința de Guvern, Petre Daea a mai spus că, pe suprafeţele în afara sistemului de irigaţii, sunt două situaţii distincte: un grad de afectare generat, pe areale mici, unde ploile nu au putut satisface pretenţia plantelor şi aici avem de-a face cu o compromitere totală în mod deosebit pentru culturile de primăvară: porumbul şi floarea soarelui, iar în alte zone sunt grade diferite de afectare. El a precizat că în urma celor constatate pe teren în cele 10 judeţe vizitate, Călăraşi, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Neamţ, Bacău, Buzău, a dispus continuarea şi mărirea capacităţii de irigare, acolo unde este posibil, prin suplimentarea de agregate.
„Am dispus la faţa locului, intrând în tiparul juridic pe care îl avem la dispoziţie, să continuăm şi să mărim capacitatea de irigare acolo unde putem efectiv prin suplimentarea de agregate în aşa fel încât să creăm niveluri de exploatare pentru a putea împinge apa şi a ajunge la rădăcina plantei”, a afirmat Daea.
