Decizie a justiției buzoiene într-un dosar delicat privind Roșia Montană, infirmată de Curtea de Apel Ploiești

După aproape 11 ani de procese, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat hotă­rârea definitivă în dosarul prin care mai multe organizații non-guvernamentale din București și Cluj-Napoca au solicitat anularea certificatului de des­cărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Astfel, Curtea de Apel Ploiești a anulat documentul aflat în dispută, care fusese emis în favoarea unei companii miniere care avea drept scop exploatarea zonei.

Certificatul de descăr­­care de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană, emis de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Alba în 2011, era unul dintre cele mai importante în cadrul procedurii de avi­zare a proiectului minier privat, inițiat de compania Roșia Montană Gold Corporation. Masivul Cârnic cuprinde zeci de kilometri de galerii subterane, unele vechi de peste 2.000 de ani și urma să fie ras de pe suprafața pământului. De asemenea, tot aici se află monumentele naturale ­Pia­tra Corbului și Piatra Des­picată.

,,Admite cererea de chemare în judecată. Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Alba, de către intervenientele Asociația Pro Dreptatea Roșia Montană, Asociația Pro Roșia Montană și Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, este sentința pronunțată miercuri, de Curtea de Apel Ploiești.

Anunțul privind decizia magistraților ploieșteni a fost făcut de către fostul senator USR Mihai Goțiu, care a precizat că decizia instanței este o ,,victorie istorică”: ,,Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocații societății civile din România împotriva abuzu­rilor și actelor ilegale e­li­berate de-a lungul timpului, de instituții ale statutului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenționa să cianureze și să dinamiteze apele, pădurile, munții și patrimoniul cultural al localității). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preșe­dinte al UDMR și vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiție. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roșia Montană, desfășu­rate sub titulatura generică de «Hunoriada», în iulie 2011, în mai multe localități din România – Cluj-Napoca, București, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iași etc., care le-au anunțat și pregătit pe cele din toamna anului 2013. Procesul a fost amânat și strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocații societății civile”, a scris Goțiu, pe Facebook.

Tribunalul Buzău a admis exploatarea în Roșia Montană

Acest proiect de extragere a aurului de la Roșia Montană a fost, de fapt, un șir lung de ilegalități, având în vedere că societatea civilă care a depus proiectul de exploatare a câștigat peste 40 de procese pe tema res­pectivă.

Procesul a fost deschis în 2011 la Tribunalul Cluj-Napoca, de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, iar în 2013 a fost mutat la Tribunalul Buzău, unde a fost amânat pentru cel puțin doi ani, pentru realizarea unei expertize în istoria antică a României, de către un specialist. Dar, pentru că nu s-a găsit un astfel de specialist, s-a renunțat la această probă, iar Tribunalul Buzău a venit cu o primă hotărâre în acest dosar: respingerea cererii de anulare a certificatului. Concret, exact pe dos față de decizia Curții de Apel Ploiești, într-o primă instanță, Tribunalul Buzău a respins cererea de anulare a certificatului și a obligat asociațiile reclamante la plata de 3.000 de lei, reprezentând cheltuielile de judecată.

Momentan nu se știe dacă această decizie defi­nitivă va avea implicații și asupra procesului prin care Gabriel Resources a soli­citat daune de 5 miliarde de dolari României, pentru că nu a avizat exploatarea. Menționăm că Gabriel Resources deține 80,69 la sută din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Compania solicită Statului Român despăgubiri de 4,7 miliarde de dolari americani (5,8 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.