Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a prezentat mai multe noutăţi ale Codului Silvic şi a afirmat că există 46 de milioane de euro din PNRR care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale. O prevedere a noului act normativ este faptul că introducerea în sistemul electronic SUMAL a datelor falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, iar maşina folosită la transportul lemnelor furate va fi confiscată.
Mircea Fechet susține că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum ar trebui să arate legislaţia primară de bază a silviculturii din orice ţară: „Noul Cod Silvic este, în opinia noastră, foarte aproape de cum ar trebui să arate legislaţia primară de bază a silviculturii în orice stat. Şi, în continuare, am să mă refer la cele mai importante noutăţi pe care acest act normativ le va aduce. Aş mai spune în preambul faptul că vom avea un timp suficient de dezbatere. Aici mă aştept la un feedback important din partea tuturor părţilor interesate, fie că vorbim despre specialişti în domeniul silvic, fie că vorbim despre industrie, fie că vorbim despre ONG-uri, despre mediul academic, cetăţeni şi orice entităţi interesate. Pădurea reprezintă, fără îndoială, un lucru care interesează întreaga populaţie. Ţin foarte mult la această parte importantă în parcursul adoptării unui act normativ. La fel cum mă aştept ca adoptarea acestui cod să se facă în Parlamentul României, aşa cum îi stă bine oricărei legislaţii primare extrem de importante”, a afirmat Mircea Fechet.
El a anunţat că o noutate în Codul Silvic o reprezintă faptul că tăierile la ras vor fi interzise în toate ariile naturale protejate din ţară: „Primul lucru pe care aş dori să îl spun în legătură cu proiectul de Cod Silvic se referă la un lucru despre care am discutat foarte des în ultimii ani, şi anume la tăierile la ras. Astăzi, tăierile la ras sunt interzise în aproximativ 5 la sută din suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul de Cod Silvic despre care discutăm acum, această interzicere se va aplica unei suprafeţe care va fi aproape de 50 la sută din întreaga suprafaţă împădurită din România. Cu alte cuvinte, nu doar în parcuri naţionale, nu doar în parcuri naturale, dar şi pe suprafaţa tuturor ariilor naturale protejate din România tăierile la ras vor fi interzise. Această măsură va avea efecte benefice nu doar pentru biodiversitate, nu doar din punct de vedere social, dar cu siguranţă va ajuta statul român să depăşească cu mai multă uşurinţă şi dosarul de infringement referitor la păduri pe care îl avem în acest moment în desfăşurare”, a explicat Mircea Fechet.
El a mai precizat că statul va putea să împădurească terenuri, despădurite în trecut şi care au fost abandonate de proprietari. „O a doua noutate pe care aş dori să v-o prezint se referă la faptul că noul Cod Silvic va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost în trecut despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari. Există foarte multe astfel de suprafeţe, iar prin noul Cod Silvic vom înlesni practic intervenţia statului pe terenul acestor proprietari necunoscuţi, pentru a le readuce la starea iniţială specifică anilor 90, poate o perioadă şi mai îndelungată înapoi în timp. Ele sunt numite suprafeţe ale nimănui generic astăzi şi în acest fel nu o să mai avem suprafeţe despădurite care să nu se regenereze în timp. Discutăm despre aproximativ 5.000 de hectare identificate până în acest moment, dar bineînţeles că această cifră poate să şi crească”, a mai precizat ministrul Mediului.
Mircea Fechet a mai afirmat că vor fi realizate investiţii în tehnologii pentru combaterea tăierilor ilegale. „De asemenea, noul Cod Silvic va stabili şi va reglementa cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile de pădure. Avem 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României, fie că vorbim despre reţeaua de camere video 350 la număr, ce va fi finanţată din PNRR şi care va constitui cu o vastă reţea exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele. Noul Cod Silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale”, a mai declarat Fechet.
De asemenea, el a adăugat că introducerea de date falsificate în SUMAL – aplicație utilizată pentru înregistrarea și confirmarea provenienței materialelor lemnoase transportate, înregistrarea traseului parcurs de mijlocul de transport de la locul începerii transportului până la locul de descărcare folosind GPS-ul, înregistrarea fotografiilor mijlocului de transport încărcat cu materiale lemnoase precum și operarea și generarea avizelor de însoțitor a materialelor lemnoase – va constitui infracţiune. „Un alt lucru extrem de important pe care îl voi propune prin acest nou Cod Silvic se referă la furtul de masă lemnoasă, la furtul de lemne, unde astăzi există în Codul Penal anumite infracţiuni însă, vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod Silvic. Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicaţia SUMAL, că discutăm despre poze la poze, că discutăm despre fotografii falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate şi vom spune prin noul Cod Silvic că introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la cinci ani”, a mai completat Mircea Fechet.
Totodată, furtul de lemne va fi mai aspru pedepsit. „De asemenea, am hotărât să introducem o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracţiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minim zece metri cubi şi din discuţiile pe care le am avut cu entităţile constatatoare existau foarte multe situaţii când ne încadram puţin sub acest prag. Găseau nouă metri cubi, nouă metri şi jumătate. Prin noul Cod Silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă, ci şi la un procent, respectiv de 20 la sută din valoarea declarată. Tot ce este peste 20 la sută lemn furat va însemna infracţiune şi, complementar faţă de acest procent de 20 la sută, care este o noutate, vom propune în noul Cod Silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport, cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora”, a mai declarat Mircea Fechet.
Ce se întâmplă la Buzău
În mod evident, autoritățile statului sunt extreme de zgârcite cu datele legate de subiectul tăierilor ilegale de pădure, pe principiul că dacă un lucru nu apare în scripte, nu există.
Într-un raport al Gărzii Forestiere Focșani referitor la județul Buzău, publicat în anul 2022, se arată că „principalul pericol la care sunt supuse pădurile din România și implicit și din județul Buzău, îl constituie fenomenul tăierilor necontrolate care au afectat însă în primul rând pădurile neadministrate, aflate în cea mai mare parte în proprietatea privată a persoanelor fizice. Prin controalele efectuate de Garda Forestieră Focşani, în anul 2021 a fost constatat un volum de 122 mc provenit din arbori tăiaţi ilegal şi au fost confiscaţi 284 mc material lemnos cu o valoare a prejudiciului de 113.692 lei. Au fost constatate cinci infracțiuni pentru tăieri ilegale de arbori cu o valoare a prejudiciului de 65.448 lei”.
Acestor constatări se adaugă „senzaționala” acțiune a Poliției în zona de munte a județului din acest an, pe parcursul căruia au ajuns să deschidă un dosar penal pentru… trei persoane! În ziua de 20 iunie 2023, au fost puse în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară și una la sediul unei societăți comerciale specializate din Lopătari. „Din cercetări a reieşit că, în perioada 2020-2023, bănuiţii ar fi tăiat fără drept arbori din fondul forestier naţional şi, pentru a da aparenta legalitate activităţii de comerţ şi prelucrare, ar fi trecut drept loc de provenienţă a materialului lemnos partizi legal constituite. Prejudiciul estimat este de peste 60.000 de lei”, transmitea biroul de presă al Poliției din județul (IPJ) Buzău. În timpul perchezițiilor, au fost descoperite și confiscate în scopul continuării investigațiilor trei motofierăstraie, cinci telefoane mobile și 14 metri cubi de material lemnos, inclusiv cherestea de rășinoase și lemn de foc de esență fag, evaluat de experții silvici la o sumă de 10.000 de lei. Doi dintre suspecți sunt pădurarul și fiul său, ultimul fiind proprietarul unei societăți de prelucrare a lemnului, implicată într-un circuit ilegal de valorificare a acestuia. Cei doi, în colaborare cu un complice, au fost acuzați că au tăiat ilegal arbori din diferite păduri aflate în proprietatea statului și au vândut lemnul rezultat, cauzând un prejudiciu estimat la aproximativ 60.000 de lei.
