Demersul nostru are ca suport documentar memorii ale primului rege al României, Carol I, o sursă credibilă, deoarece s-au  consemnat cu fidelitate şi momente ale vizitelor sale în Buzău şi la Râmnicu Sărat.

O serie de notiţe din memoriile regelui fac referiri la Ocuparea Dobrogei:

14/26 noiembrie 1878 (întoarcerea Principelui din Dobrogea, prin Brăila) –  „La ora 5 în Buzău, la ora 6 în Ploieşti, Principele a trebuit să treacă printr-o primire solemnă; la ora 8,15, trenul său intră în gara Bucureşti”.

În alte memorii se relatează despre momente din anii 1881-1887:

Marţi 8 martie/24 februarie (1881) – „Dimineaţă Dabija semnat proiectul de lege pentru linia ferată Adjud-Ocna-Bucureşti, respectiv Buzău-Cernavodă pentru a fi depus la Cameră”.

Duminică 18/30 octombrie (1881). Bucureşti-Focşani – „Ora 12,30 sosirea în Buzău, vremea se înseninează. Acolo mare întâmpinare, episcopul face slujba de sfinţire sub un baldachin. Apoi discursuri şi prezentarea întregului personal care a construit linia Buzău – Mărăşeşti, mers jumătate de oră mai departe pe noua linie, podul peste Buzău. Ne oprim la fiecare staţie şi episcopul sfinţeşte clădirile. Ora 2,30 Râmnicu Sărat, mare întâmpinare, discurs, prezentarea autorităţilor, 10 min. Familia Suţu aici. Toate staţiile împodobite cu flori şi steaguri”.

Luni 19/31 octombrie (1881) Focşani-Bucureşti – „Ora 2,30 în Râmnic, mică primire. Ora 4 în Buzău, acolo îi dau lui Frunză, care a condus construcţia căii ferate, Crucea de comandor al Ordinului Coroanei”.

Buzău 8 iulie/26 iunie (1882) – „Ora 3,30 plecat cu trenul special la Buzău, pentru inspecţia trupelor. Caniculă insuportabilă. Ora 5,30 în Ploieşti, întâmpinare, la fel în Mizil. Ora 7,30 sosirea în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, biserică, apoi prezentarea autorităţilor. Ora 8,30 mare dineu, toasturi. De faţă şi generalul Cernat. Enorm de cald. Seara promenadă în grădina publică. Iluminaţii. Ora 11 în pat. Noaptea n-am dormit din cauza căldurii”.

Duminică 9 iulie/27 iunie Buzău-Ploieşti-Sinaia – „Sculat ora 6, cer fără nori. Ora 7,30 inspecţia Regimentului 8 Dorobanţi, arşiţă colosală, până la ora 9, defilare, destul de bine. Liturghie ţinută de episcop. Orele 10,30 – 12 vizitat stabilimentele. Ora 12 plecare spre Ploieşti, luat masa în vagon. Ora 2 în Ploieşti, mare întâmpinare”.

Joi, 1 octombrie/19 septembrie (1885). Sinaia-Roman – „Ora 8,30 plecare din Sinaia cu trenul special; Sturdza şi Kalinderu (administratorul Domeniilor Coroanei, n.n.) vin până la Ploieşti, generalul Fălcoianu şi R. Mihai până la Iaşi (…).  Ora 11,30 Buzău, vreme minunată şi cald. Dejunat în vagon. Ora 1 Râmnicu Sărat, (…). Peste tot mari întâmpi­nări”.

Joi 8 octombrie/26 septembrie. Galaţi-Bucureşti ,,(…). Ora 3 în Buzău, întâmpinare, Brătianu acolo, s-a întors fără rezultat din călătoria sa (…)”.

Duminică, 10 octombrie/28 septembrie (1886) Sinaia-Buzău -„Ora 2,30 în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, Te Deum. Primirea autorităţilor. Ora 4 inspectat Regimentul de Dorobanţi, ploaie, locotenent-colonel Petrescu.

Ora 5,30 înapoi. Ora 7 mare dineu, 40 persoane, toasturi. Ora 8,30  promenadă în oraş, iluminaţii, primire călduroasă, multă lume, ora 9,30 înapoi”.

Luni, 11 octombrie/29 septembrie Buzău – „Ora 7,30 sculat. „Vreme frumoasă. Ora 9 încălecat, la manevrele cavaleriei. Regimentul 8, Bateria 3, primele momente foarte lungi şi acţiune puţină. Manevrele se încheie cu un mare atac. Critică. Întors abia la ora 3. Ora 3,30 vizitat stabilimentul, şcoala etc., până la ora 5. Aer plăcut. Ora 6,30 dineu, retragere cu torţe. Seara la ora 9 invitat pe toţi ofiţerii cavaleriei, punci, toasturi, până la ora 10 cu domnii, 300 la număr, conversat”.

Marţi, 12 octombrie/30 septembrie, Buzău-Bucureşti – „Vreme minunată, cald. Ora 8 la episcop, văzut paraclisul său. Ora 9 încălecat, trecut în revistă întreaga cavalerie. Exerciţii de linie, atac vertical, până la ora 11, apoi defilare la trap a Regimentului 8. Trupa descălecat şi prin pădure spre Buzău. Ora 12,30 dejun. Ora 2,30 plecarea din Buzău, multă lume la gară”.

Luni, 9 mai/27 aprilie (1887) Piatra-Bucureşti – „La Focşani şi la Râmnic foarte mulţi însoţitori”.

Ora 6,30 la Buzău. – „Manevre Focşani”.

Miercuri 7/19 octombrie (1887) – „Ora 2 Buzău, mare întâmpinare, cerul complet acoperit. Ora 3 Râmnicu Sărat, ploaie puternică şi rece”.

Sâmbătă, 10/22 octombrie (1887) Focşani-Sinaia – „La Râmnic, Buzău şi Ploieşti mari întâmpinări. Rece şi ploaie”.

*

Alte informaţii le găsim în însemnările zilnice ale Regelui Carol al II-lea:

Duminică, 21 martie 1937 „E un mare foc în satul Boldu din Râmnicu Sărat; cu vântul ce bate cu furoare astăzi, poate să fie un dezastru”.

Marţi, 23 martie 1937 „La 1, plec pentru prima oară cu automotorul la Sihlea, R. Sărat, pentru vânătoare; cu mine (vin) Mihăiţă, Tonczi şi Radu”.

Miercuri, 24 martie 1937 „Vânătoare la Slobozia – R. Sărat, dată de C. Sutzu“.

Vineri, 26 martie 1937, „Programul obişnuit al zilei. Dimineaţa, miniştri, Costinescu mi-a arătat diagramele progresului celor 4 gemeni de la Pătârloage (mi se pare că aşa se numeşte satul – corect, Pătârlagele), sunt în plin progres şi, zice ministrul (Costinescu), foarte bine îngrijiţi.”

Sâmbătă, 25 noiembrie, 1939, „După film, am plecat la vânătoare la Ruşeţu. Pe lângă plăcerea de a vâna, de astă dată am pus şi o intenţie politică în această absenţă din Bucureşti, care va ţine două zile”.

Duminică, 26 noiembrie, 1939,  „Scoborâm la 8 din tren. Iau parte: Mihăiţă, Duduia, Ernest, Dombrowski, Costache Malaxa, Rusescu şi Ilie Radu. Timpul e răcoros şi e zăpadă pe câmp. De neînchipuit e halul în care sunt drumurile pe aici. Pentru cei 25 km de la gara Făurei până în pădurea Ruşeţu ne-a trebuit un ceas şi jumătate de înotat prin noroi şi de zgâlţâit nemaipomenit prin gropi.

Vânătoarea a fost destul de bună, dar, din cauza zăpezii, vulpile au rămas ascunse. În total, s-au împuşcat 255 de iepuri şi 9 vulpi, plus un sitar, de care sunt eu responsabil.

Seara, toată lumea moartă de oboseală”.

Luni, 27 noiembrie 1939, ,,Duduia, simţindu-se obosită, n-a ieşit azi. E mai frig decât ieri, şi drumul până la Padina, un chin. Mai prost decât cel de ieri. E o ruşine halul în care au ajuns aceste comunicaţii, din cauza unei permanente lipse de grijă. În această direcţie este încă foarte mult de făcut, şi dacă enormele nevoi ale apărării naţionale n-ar fi pe prima linie, s-ar fi făcut, ­de­sigur, minuni şi în această direcţie.

Vânătoarea nu ţine aici decât câteva ceasuri. Terenul e foarte mic. Totuşi am împuşcat 17 iepuri”.

Duminică, 10 noiembrie 1940, „Din nou o zi oribilă, cu ştiri cât se poate de rele. (…).

Seara, la Radio, am prins ştirea groaznică şi uluitoare că azi-noapte, la 2 şi ceva, a avut loc în România un puternic cutremur de pământ de forţa 9, care a pricinuit mari pagube şi multe victime la Bucureşti, Ploieşti, Câmpina, Giurgiu, Galaţi, Buzău, Râmnicu Sărat şi Lugoj”.

Luni, 18 noiembrie 1940,  „(…). A mai fost o zguduitură mai puţin serioasă., dar şoseaua Buzău – Braşov a fost stricată pe o lungime de 100 km”.

*

Iar în completare prezentăm Publicaţia nr. 11.715/6 octombrie 1931, a Comisiei Interimare (conducea oraşul după încheierea mandatului Consiliului Comunal şi al primarului, până la următoarele alegeri, n.n.) a Comunei urbane Buzău, semnată de preşedintele Constantin Popescu, cu următorul text:

„Cetăţeni !

Joi, 8 octombrie a.c., între orele 11,00-13,00 dimineaţa, Majestatea Sa, Regele Carol al II-lea va trece prin oraşul nostru pentru a inaugura Biserica şi Cimitirul Eroilor.

Vizita Majestăţii Sale ne onorează în mod deosebit şi ne oferă prilejul de a ne exprima sentimentele noastre de iubire curată faţă e TRON şi DINASTIE şi de respect monarhic faţă e SUVERAN.

Pentru aceasta vă rugăm să decoraţi sărbătoreşte casele şi grilajurile din drumul Majestăţii Sale – bd-ul Elisabeta (azi Gării),  strada Nae Stănescu (Bistriţei), Piaţa Daciei, strada Regele Carol II (Unirii), iar populaţia întreagă, în haine de sărbătoare, să întâmpine pe Majestatea Sa cu flori şi strigăte de ura pe tot parcursul”.

Comitetul de primire a Regelui Carol al II-lea, a tipărit o invitaţie, trimisă notabilităţilor oraşului, ce avea următorul Text: „Domn… este rugat la lua parte la inaugurarea Cimitirului Eroilor din localitate, joi, 8 octombrie, ora 10,00 a,m. După această oră intrarea în cimitir este interzisă!”.  O adresă specială a fost trimisă deputatului Tică Constantinescu.

În dosarul special constituit pentru acest eveniment, este şi o adresă a şefului Serviciului Tehnic al Primăriei către preşedintele Comisiei Interimare prin care solicita să se aprobe suma necesară pentru procurarea de materiale cu care să se amenajeze, pe traseul parcurs de convoiul regal, 5 arcuri de triumf: pe bd-ul Gării, strada Târgului, strada Unirii, în faţa Palatului Comunal, cât şi steagurile necesare (6 lei buc.).

La 5 octombrie, ora 18,00, s-a organizat o consfătuire la Palatul Comunal, „pentru a aranja programul de primire”.

BIBLIOGRAFIE: „Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular”, Stelian Neagoe, „Carol I al României, Jurnal”, „CAROL II, rege al României. însemnări zilnice”, ediţie îngrijită de Viorica Moisuc şi Nicolae Raus.