Ramona URSU

Viorica Dăncilă a prezentat luni bilanțul primelor șase luni de guvernare ale cabinetului pe care îl conduce. În fapt, premierul a citit o lungă listă de promisiuni, fără termene precise de implementare sau modalități prin care vor fi puse în practică.

Mai bine de jumătate de oră, din sediul Guvernului, premierul Viorica Dăncilă a ținut, luni, un amplu discurs în care a citit un document întins pe 46 de pagini și intitulat „Bilanț după primele șase luni de guvernare”. Bilanțul se reduce, de fapt, la o nouă serie de promisiuni, fără termene clare de finalizare sau modalități de implementare, ale celui de-al treilea Executiv al coaliției PSD-ALDE-UDMR, de la preluarea puterii după câștigarea alegerilor parlamentare în decembrie 2016.

Filme realizate cu sprijinul guvernului. De exemplu, Viorica Dăncilă a anunțat că Guvernul va acorda „ajutor de stat pentru producția de film în România”, arătând că statul va suporta 35% din cheltuielile de producție și de personal pentru filmele realizate în România și încă 10% dacă filmul va promova România. Pentru a beneficia de acești bani, Guvernul a pus trei condiții: mențiunea că „Filmul a fost realizat cu sprijinul Guvernului României”; suma totală a ajutorului va fi de 10 ­mi­lioane euro, pentru un film; cel puțin 20% din producție să fie făcută în România.

Măsura este una destul de neclară, iar printre cele mai importante aspecte pe care Vio­rica Dăncilă nu le-a explicat sunt: de când va fi implementată, dacă există un buget total anual alocat de stat pentru acest proiect și, concret, cum vor putea fi accesați banii.

Infrastructură pe hârtie. Altă măsură la fel de neclară este intitulată: „Ajutor de stat pentru investițiile mai mari de 3 milioane euro”. Executivul promite că va acorda „25-50% din valoarea investiției, în funcție de județul în care se realizează investița (…) principiul de acordare: primul venit, primul servit”, se mai arată în același bilanț citit de premier. Nici aici nu se cunoaște data la care va intra în vigoare această măsură, iar modalitatea de selecție a proiectelor câștigătoare, „primul venit, primul servit”, exclude, practic, calitatea acestora, care pot beneficia de ajutorul de la stat.

Viorica Dăncilă s-a mai lăudat cu patru mari proiecte de infrastructură, toate fără sume clare de investiție și termene de finalizare și toate promovate, de-a lungul ulti­milor ani, de guvernele PSD, fără a fi nimic realizat în mod concret. Este vorba despre autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov, Autostrada București-Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin–Lugoj, Autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni 4 și Construirea Aeroportului București Sud.

Opt spitale regionale cu care PSD ne „amenință” de ani. La capitolul Sănătate, bilanțul cabinetului Dăncilă reînvie promisiunile din programul de guvernare  știut „din scoarță-n scoarță” doar de Liviu Dragnea, așa cum anunța liderul PSD după câștigarea alegerilor din 2016. Din cele opt spitale regionale și unul republican anunțate în acest program, Viorica Dăncilă a menționat acum doar Spitalul regional Timișoara și Spitalul regional Brăila-Galați, proiectele neavând termene clare de finalizare.  În prima jumătate a lunii iulie, ministrul Sănătății a prezentat studiul de fezabilitate al Spitalului Județean de Urgențe Iași, un proiect promovat de mai bine de un deceniu de toți guvernanții.

De altfel, cele opt spitale regionale incluse în programul de guvernare cu care PSD a câștigat ultimele alegeri se regăsesc și în programul de guvernare al PSD din 2012, anunțat de Victor Ponta, cel care conducea, la acea dată, Guvernul. Astfel, cel puțin în ultimii șase ani, dintre care în ci­nci s-au aflat la guvernare social-democrații, niciunul dintre cele opt spitale promise nu a fost făcut.

Text publicat în „Newsweek România

DISTRIBUIȚI
loading...

3 COMENTARII

  1. Oare nu se vede? Pute a prostie de la o poștă. „din greșală în greșală, spre victoria finală!”Din 1990 și până în prezent domeniu economic–excepție unele sclipiri de parcurs–a trecut prin cele mai neînchipuite transformări. S-a distrus tot ce s-a putut iar, în cele mai multe cazuri, S-A FURAT tot ce s-a vazut. „Legal cu acte-n regulă și stăpâni ascunși”!Sutele de modificări ale Codului fiscal și birocratizarea totală a administrației demonstrează inabilitatea și incompetanța celor ce au avut în „grijă”economia țării. Corupția și afacerile veroase acoperite de diverse legi, despre care poporul habar n-are, au săpat adâc și au oferit unora posibilitatea de a ajunge „boieri”fără firman. De exemplu foarte puțini știu că Adrian Năstase a dat petrolul și pădurile austriecilor. Ambele contracte sunt secretizate. CE se ascunde în acele dosare vor afla alte generații…

    • Cine n-are bătrâni cu ținere de minte, să-și cumpere! Departe de mine să-i iau apărarea lui Adrian Năstase, dar adevărul istoric este altul. Privatizarea Petrom a fost condiție de preaderare. Nu privatizam Petromul nu începeau negocierile de aderare și acum eram tot ai rușilor, dar pe față, nu mai era nevoie de interfața austriacă! Că OMV nu este o firmă privată, ci cel care deține controlul este statul austriac, asta-i altă discuție!
      Spre lauda lui, în calitate de prim-ministru, Adrian Năstase n-a semnat actul de înstrăinare al petrolului românesc și l-a dat spre dezbatere Parlamentului, cu toate că nu era necesar. Și onor Parlamentul de la acea dată a ridicat mânuța. Nu-mi amintesc să se fi abținut cineva sau să fie împotrivă. Așa că, nenea ovidiu, mai ușor cu dezinformarea!
      Actul de desființare a industriei românești, acordul PSAL II cu Banca Mondială, acord ce conținea lista tuturor întreprinderilor românești ce urmau să fie privatizate sau lichidate, a fost semnat de traian băsescu în calitate de negociator șef al statului român și mugur isărescu în calitate de prim-ministru. Că s-a trecut la fapte în perioada în care pesedeul era la guvernare, fapt exploatat cu dibăcie de marinarul pehlivan, a fost o consecință a semnării acordului PSAL II.

  2. Ce o fi așa de greu de înțeles! UE interzice ajutoarele de stat, excepție sunt cazurile în care beneficiari sunt firme străine. Numai în perioada 2008-2014 au fost acordate vreo 600 milioane de euro pentru ajutoare de stat. Evident, aceste sume au fost acordate de statul român capitalului străin. Să mai zică cineva că Veorica lu’ Daddy vrea să ne scoată din UE!
    Ca să putem finanța de la bugetul țării obiective economice importante pentru români, trebuie să le transferăm în subordinea instituțiilor bugetare. Vezi trecerea Institutului Cantacuzino la MApN și cazul de la noi, de la Buzău, trecerea Stațiunii de Cercetăre-Dezvoltare în Legumicultură Buzău la MEN.

Comments are closed.