Buzăul nu va fi doar un oraş deschis, aşa cum îl arată noul logo, lansat în primăvară, ci şi un oraş-magnet; cel puţin aceasta este intenţia declarată a municipalităţii, care a lansat, săptămâna trecută, Planul strategic de dezvoltare a Buzăului până în anul 2030.

Conform primarului Constantin Toma, pentru a deveni cu adevărat un magnet – pentru locuitorii lui, pentru investitori şi pentru turişti – este necesară dezvoltarea Buzăului pe direcţiile indicate în documentul respectiv, care reprezintă rodul muncii Consiliului de Dezvoltare a municipiului, care a început să lucreze efectiv din luna mai 2017, din iniţiativa edilului-şef. Toma mai spune că dezvoltarea unei comunităţi constă în crearea şi îmbunătăţirea permanentă a capacităţii de dezvoltare în plan economic, educaţional, social şi cultural.

Unul dintre obiectivele economice expuse în acest plan, care ar îndeplinit pe deplin rolul de magnet pentru Buzău, se referă la transformarea unei părţi din aeroportul militar de la Boboc în aeroport civil, cu facilităţi atât pentru transportul de persoane, cât şi pentru marfă, obiectiv care, odată realizat, ar putea deservi toată partea de est a României. ,,Vă pot spune doar că este un proiect realizabil. La nivel de discuţii, acestea au fost făcute, deci se poate realiza aşa ceva. În etapa următoare vom stabili planul detaliat pentru fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, cu termene şi responsabili, astfel încât, pas cu pas, oraşul nostru să devină cât mai atractiv şi mai competitiv”, a spus primarul Constantin Toma.

Planul strategic de dezvoltare a Buzăului până în anul 2030 conţine o serie de obiective ambiţioase în domeniul economic, dintre care enumerăm: îmbunătăţirea permanentă a competitivităţii, inovării şi promovării spiritului antreprenorial în municipiul Buzău, cu accent pe industrii inovatoare; crearea de incubatoare de afa­ceri sectoriale; dezvoltarea de parcuri industriale; realizarea de clustere economice; înfiinţarea unei bănci naţionale de resurse genetice vegetale, ­res­pectiv banca de gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice; realizarea unui lanţ de înaltă tehnologie în domeniul horticulturii; îmbunătăţirea permanentă a infrastructurii destinate mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii în toate zonele economice ale oraşului; realizarea centurii de est a oraşului.

Primarul Constantin Toma a declarat, la conferinţa de presă dedicată lansării acestui document, că un alt obiectiv important este acela ca Buzăul să devină centrul naţional al economiei circulare: ,,Avem deja cel mai mare jucător din România la Buzău – mă refer de ce înseamnă grupul acesta taiwanez (Romcarbon/GreenWee, n.r.) -, dar mai sunt şi alte firme. Această energie, ca să îi spun aşa, putem să o cana­lizăm astfel încât să o luăm înaintea altora şi să devenim chiar un centru naţional al economiei circulare (…) Noi trebuie să reuşim să ne diferenţiem faţă de alte oraşe, din România sau din altă parte, pentru că şi oraşele, la fel ca şi oamenii, ca şi firmele, sunt în competiţie între ele. Noi trebuie să câştigăm această competiţie”, a spus acesta.

Conform primarului Toma, se va acorda atenţia cuvenită şi celorlalte laturi ale dezvoltării municipiului, repectiv planurile cultural, social şi educaţional, printre obiectivele Planului strategic de dezvoltare a Buzăului până în anul 2030 numărându-se încurajarea inovării şi creativităţii în educaţia buzoiană; dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcolare la nivel de vârf; înfiinţarea unui centru universitar permanent în domenii tehnice; motivarea elevilor şi profesorilor prin acordarea de burse de performanţă; realizarea unui transport în comun modern în municipiul Buzău şi în zonele ­li­mitrofe oraşului; realizarea unei reţele de parcări, care să acopere toată zona oraşului; dezvoltarea domeniului Marghi­loman; regenerarea spaţiului urban adiacent Parcului Tineretului şi organizarea unui centru de recreere în această zonă; realizarea de acţiuni culturale pe tot parcursul anului şi organizarea permanentă de spectacole muzică clasică.

„Acest oraş nu poate progresa decât împreună cu toţi cetăţenii!”, a mai afirmat primarul, care a subliniat că pune accent pe curăţenia municipiului, dar şi pe îngrijirea spaţilor verzi, evidenţiind, în acest sens, modelul japonez. ,,Pentru realizarea acestor obiective este necesar şi sprijinul şi implicarea cetăţenilor, mobilizându-se în curăţenia şi îngrijirea spaţiilor verzi din apropierea blocurilor, firmelor şi caselor”, mai spune Constantin Toma.

Vezi pe AICI varianta integrală a Planului strategic de dezvoltare a municipiului în perioada 2018-2030.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.