Sub titlul „Constantin Toma, doi ani de muncă la Primăria Buzău”, primarul municipiului şi-a prezentat bilanţul primei jumătăţi de mandat printr-un film postat pe pagina sa oficială de Facebook.

Filmul trece în revistă activitatea şi realizările lui Constantin Toma în cei doi ani de când se află la conducerea municipiului. Acesta face o comparaţie dintre situaţia financiară a Primăriei din urmă cu un doi ani faţă de cea din acest moment, şi vorbeşte despre avantajele implementării sistemului Kaizen în Primărie, măsură a cărei  aplicare a fost impusă de lipsa acută de personal din Palatul Comunal: ,,La început de mandat am găsit datorii de peste 12 milioane de euro, 57.777 euro disponibili în Trezorerie, personal mai puţin cu 32 la sută, 323 de poliţişti locali în plus şi investiţii de doar 1,2 la sută din buget. După doi ani de mandat, datoriile sunt de 0 euro, peste 10 milioane de euro disponibili în Trezorerie, iar procentul investiţiilor a crescut la 13,28 la sută şi în 2018 ajungem la 17,56 la sută din buget. Din cauza crizei financiare şi a lipsei acute de personal am implementat sistemul de management <Kaizen – îmbunătăţire continuă>. Suntem prima primărie care a început să funcţioneze după acest sistem. Rezultatele au apărut la scurt timp. Solicitările cetăţenilor se rezolvă în acest moment într-un timp mai scurt, cu 30 până la 90 la sută. Însumat, acest timp înseamnă o economie de 60 de ani pentru cetăţenii Buzăului, economie de timp rezultată în doar nouă luni de la implementarea sistemului”, se arată în bilanţul primilor doi ani de mandat al primarului .

El vorbeşte şi despre investiţiile pe care societatea Urbis Serv le-a făcut din cei 3 milioane de euro alocaţi de Consiliul Local la sfârşitul anului trecut, investiţii necesare dezvoltării infrastructurii municipiului, odată cu care s-au îmbunătăţit atât condiţiile de trafic, cât şi cele de transport în comun şi de locuire: ,,S-au alocat 3 milioane euro din bugetul local al anului 2017 pentru a realiza o capacitate proprie de asfaltare, prin achiziţia de utilaje moderne. Această investiţie pune bazele dezvoltării infrastructurii oraşului. În doi ani de mandat s-au reabilitat 46 de străzi şi sunt în curs de desfăşurare lucrări de asfaltare pe 45 de străzi de pământ. Calea Eroilor a devenit, probabil, cea mai frumoasă intrare într-un oraş din România. Pentru fluidizarea traficului auto s-au montat şapte instalaţii noi de semafoare, s-au realizat patru noi sensuri giratorii şi şapte sensuri unice. Mărirea parcului auto de la 30 de autobuze în 2016 la 95 de autobuze în 2018 şi extinderea traseelor în toate zonele oraşului şi zonele ­li­mitrofe. S-au realizat 17 parcări noi şi s-au atribuit 1.200 de locuri de parcare de reşedinţă. S-au realizat 14 platforme îngropate de colectare selectivă a gunoiului, 13 platforme sunt în curs de amplasare”.

Odată cu dezvoltarea infrastructurii, ,,Buzăul a înflorit! S-au plantat 917.650 de bulbi de flori, 1.024 arbori, 4.837 arbuşti ornamentali, 15.000 de plante perene şi 171.000 de plante ­anu­ale”, mai spune primarul Toma în bilanţul primilor doi ani la Palatul Comunal, bilanţ care conţine şi investiţiile în infrastructura şcolară, logoul municipiului şi modalităţi de petrecere a timpului liber: ,,Semnarea contractului de reabilitare a clădirii monument istoric a Colegiului Mihai Eminescu în valoare de peste 5 ­mi­lioane de euro. Lucrări de întreţinere şi reparaţii la 15 şcoli şi licee, dotarea a trei ­ca­binete stomatologice – Şcoala 11, Liceul Agricol şi Colegiul BP Hasdeu -, dotarea laboratorului de Gastronomie al Licelui Costin Neniţescu. A început digitalizarea în şcoli, prin implementarea platformei electronice de management educaţional în şapte şcoli şi achiziţionarea de tablete. Începând din luna aprilie 2018, Buzăul are un logo. A fost creat de un designer de brand în urma unui concurs lansat în luna martie. Logoul va reprezenta, de acum înainte, un nou Buzău, un oraş deschis spre cunoaştere şi inovare. S-au reabilitat 14 locuri de joacă şi 15 locuri de joacă se reabilitează acum. S-au deschis trei cluburi pentru seniori, s-au premiat cuplurile care au împlinit 15 ani de căsătorie şi persoanele care au atins un secol de viaţă”.

Revigorarea sportului buzoian:

  • Înfiinţarea, în 2017, a Clubului SCM Gloria Buzău, cu zece secţii sportive;
  • Într-un an, sportivii clubului au adunat 51 de medalii, din care 26 de aur, 14 de argint şi 11 de bronz;
  • Marina Baboi, campioană naţională la 100 şi 200 metri, Ovidiu Ionescu, campion naţional la tenis de masă la toate categoriile, echipa de fotbal Gloria Buzău a promovat în Liga a treia;
  • Echipele de handbal feminis şi de rugby de la SCM Buzău au promovat în primul eşalon valoric naţional.

Revigorarea culturii:

  • Concert extraodinar Johann Strauss Ensemble, Opera Română pentru prima oară la Buzău în cadrul Festivalului Buzăul Clasic;
  • Târgul Drăgaica cu ediţia 240, cel mai vechi târg din România, a fost vizitat de 350.000 de persoane în cele 16 zile. Spectacolele au fost urmărite de sute de mii de români din ţară şi din întreaga lume, live pe Facebook;
  • Festivalul Naţional Concurs de Muzică Populară Benone Sinulescu, primele două ediţii;
  • Toamna Buzoiană, o ­ve­ritabilă expoziţie cu vânzare de produse autohtone ,,stropite“ din belşug cu muzică bună şi mâncăruri tradiţionale;
  • Târgul de Crăciun din Piaţa Dacia a fost un adevărat spectacol de lumini, concerte de colinde şi voie bună la final de an.

Centenar România la Buzău, cel mai complet şi complex proiect pentru sărbă­torirea Centenarului din România.

  • “Ora de Istorie” s-a desfăşurat în toate şcolile din municipiu. Deschisă de primarul Constantin Toma şi susţinută de istorici, despre buzoienii care au contribuit la dezvoltarea României în ultima sută de ani;
  • Buzăul este primul oraş din România care a declarat Unirea cu Republica Moldova, un gest simbolic, ca răspuns la acţiunea similară a celor 140 de localităţi din Moldova care au declarat Unirea cu România;
  • ,,Din suflet românesc”, un spectacol omagial dedicat Unirii României cu Basarabia din 27 martie 1918, care a adunat pe scenă cei mai mari interpreţi de muzică populară din toată România şi Republica Moldova, spectacol transmis pe TVR, TVR Moldova, TVR Internaţional şi Radio România Actualităţi. La spectacol au fost prezenţi 117 primari şi viceprimari din Republica Moldova dintre cei care au semnat Unirea cu România;
  • Alexandru Marghiloman: 20 de evenimente din cele o sută consacrate Centenarului Marii Uniri au fost dedicate marelui patriot român. S-a dezvelit prima statuie pe domeniul unde s-a născut şi a murit, s-a amenajat o cameră memorială în Vila Albatros, cu obiecte care i-au aparţinut, s-au lansat cărţi, timbre, medalii şi s-au susţinut conferinţe;
  • Pentru comemorarea eroilor înhumaţi în Cimitirul Eroilor, pe 16 mai a fost organizată cea mai mare retragere cu torţe din istoria României. ­Ci­mitirul Eroilor, cel mai mare din România, este un monument de identitate naţională unde sunt înhumaţi aproape 10.000 de eroi. De asemenea, în Cimitirul Eroilor sunt înhumaţi eroi din opt ţări;
  • De Ziua Eroilor a fost inau­gurată Calea Eroilor şi cea mai mare expoziţie de fotografie istorică în aer liber din lume, desfăşurată pe 632 metri;
  • În 17 mai, cu ocazia Zilei Eroilor, de Înălţare, s-a organizat ceremonia militară şi religioasă de reinaugurare a Cimitirului Eroilor şi ceremonia de resfinţire a Bisericii cu hramul “Tuturor Sfinţilor” şi Sfântul Ioan Rusul. A urmat cea mai mare paradă internaţională din istoria României. Detaşamentele militare de la sol au fost survolate de aeronave militare româneşti şi internaţionale.

Ne pregătim viitorul!

  • În mai 2017 s-a lansat un consiliu de dezvoltare format din 40 de buzoieni de valoare, care au lucrat împreună cu cetăţenii buzoieni din toare ca­tegoriile sociale şi de vârstă la elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a municipiului Buzău pentru perioada 2018-2030. A fost lansat în iunie 2018;
  • Pentru revitalizarea Buzăului vom folosi inclusiv istoria noastră. Buzăul s-a dezvoltat pe lângă Iazul Morii, canal natural al râului Buzău, care a fost şi vector de dezvoltare a acestui oraş: în 1856 funcţionau 47 de mori, tăbăcării, pive de postav, hanuri şi sute de grădini de zarzavat. Iazul Morii – iată unul dintre proiectele care ar putea transforma Buzăul într-un Oraş Magnet.

DISTRIBUIȚI
loading...