Primarul Constantin Toma vorbește, într-o nouă înregistrare video postată pe pagina sa oficială de Facebook, despre cele șapte propuneri ale Primăriei incluse de Banca Mondială pe o listă cu zece proiecte strategice de infras­tructură pentru zona Buzăului care ar putea fi selectate în vederea finanțării. Conform acestuia, municipalitatea a propus zece proiecte, din care au fost selectate șapte, toate fiind parte ale planului strategic de dezvoltate a municipiului în perioada 2018-2030.

Despre transformarea unei părți  a aeroportului ­mi­litar de la Boboc în aeroport civil, de călători și marfă, primarul spune că o asemenea investiție ar duce la dezvoltarea întregii zone de sud-este a României, precum și a sudului Moldovei: ,,Am motivat Băncii Mondiale că acest lucru va duce la dezvoltarea zonei de sud-est a României și a sudului Moldovei. Acest lucru este posibil; am vorbit cu condu­cerea Armatei României, am obținut un accept de princi­piu, m-am întâlnit și cu un grup de investitori. Ideea este să avem un studiu de fezabilitate, să primim o aprobare printr-o hotărâre de guvern, pentru că face parte din infrastructura națională, și, bineînțeles, împreună cu Consiliul Județean și cu Primăria Râmnicu Sărat, să creăm un consorțiu pentru o parte din cofinanțarea acestui proiect. Acest aeroport ar ajuta foarte mult la dezvoltarea întregului județ Buzău și a întregii zone, inclusiv pentru investitori, pentru că mulți dintre cei care au produse de înaltă tehnologie transporta marfa cu avioanele”, spune Toma.

Primarul spune că al doilea proiect se referă la construcția Centurii de Est a Buzăului, care ar veni ca o completare necesară a podului de la Brăila spre Măcin: ,,Se știe că licitația pentru podul de la Brăila care va duce către Măcin a fost câștigată de un consorțiu italo-japonez, iar prin acest obiectiv se va putea ajunge mai ușor în Delta Dunării. Acest pod, odată ­des­chis, automat trebuie să aibă și alte două lucrări importante – Centura Buzăului și Centura de la Râmnicu Sărat -, pentru că altfel riscăm să ne blocăm aici. În această primăvară vom repara partea de intrare și de ieșire a acestei Centuri de Est, care sunt cele mai afectate, în condițiile în care avem și un proiect de peste 40 de hectare pentru un parc finanțat cu fonduri europene. Mai sunt domni și doamne care se întreabă ce ne trebuie nouă un parc; sunt bani de la Uniunea Europeană dedicați special pentru revigorarea de spații urbane abandonate. Această zonă, Centura de Est sau Șoseaua Digului, este o zonă abandonată, o zonă care s-a transformat în groapă de gunoi, s-a transformat în ceea ce este cel mai urât; în acea zonă, vom crea o pădure, o perdea forestieră, pe toată distanța dintre podurile Mărăcineni și Vadu Pașii, poate chiar mai departe, până în dreptul Avicola, pentru că vântul la Buzău crează multă arșiță și foarte mult praf, iar iarna aduce multă zăpadă”, arată primarul.

Înființarea unei piețe de gros și a unui centru de logistică pentru legume-fructe la Buzău, spune Constantin Toma, ,,face parte din închiderea unui lanț tehnologic din care face parte Banca de gene a României – a fost și aceasta propusă Băncii Mondiale, dar va fi finanțată de guvern -, al cărei proiect a ieșit din dezbaterea publică la guvern și ar trebui ca, la sfârșitul lunii februarie, să avem hotărâre de guvern pe Banca Națională pentru resurse ve­getale pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice. Banca de gene, împreună cu cele trei stațiuni – de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură, stațiunea pentru viticultură de la Pietroasele și stațiunea pentru pomicultură de la Istrița-Săhăteni -, împreună cu un centru universitar care se va crea aici și pe inginerie în domeniul horticulturii, împreună cu Liceul Agricol, împreună cu firme și persoane fizice care lucrează pe acest domeniu extraordinar, horticultura, nu vor putea fi puse în valoare dacă nu facem și această piață de gros, cu toate dotările”.

Reamenajarea Parcului Tineretului este un alt proiect care ar putea primi finanțare din partea Băncii Mondiale: ,,Realizarea centrului de recreere și sport din Parcul Tineretului, din zona Ștrandului; avem deja proiectul. Mă întreabă lumea de Bazi­nul Olimpic; în cadrul acestui centru va fi și bazin olimpic. Trebuie să creăm cât mai multe zone de atractivitate în orașul nostru, și pentru tineri și pentru mai puțin tineri, astfel încât să atingem obiectivul ca Buzăul să devină un adevărat oraș-magnet până în 2030”, precizează primarul.

Acesta mai spune că proiectul transformării Pă­durii Crâng în parc, acțiune impusă prin Legea 220/2018, va avea ca obiectiv final amenajarea celui mai mare parc din Uniunea Europeană: ,,Suntem obligați ca pădurea de aproape 200 de hectare să fie transformată în parc în cinci ani. Va fi cel mai mare parc din Uniunea Europeană; cel mai mare parc este, în acest moment, cel din Berlin. Pe cei care se sperie că vom tăia pădurea și vor apărea case îi asigur că nu se va întâmpla așa ceva. Vom utiliza actuala geografie a parcului astfel încât să îmbunătățim și să creem o frumusețe și o mare atracție, nu numai pantru buzoieni, ci una de nivel național”, spune Toma.

Reabilitarea și amenajarea Domeniului Marghiloman va deveni o altă zonă de atracție a municipiului Buzău: ,,Deja se lucrează la un proiect cu Facultatea de horticultură din București, pentru a transforma acest parc în ceea ce a fost odată, la sfârșit de secol XIX-început de secol XX, când era, probabil, cel mai frumos parc din Europa, dar cu siguranță cel mai frumos din România. Și acest domeniu va deveni o mare atracție și pentru buzoieni și pentru vizitatorii orașului nostru”, a mai spus primarul Constantin Toma în înregistrarea video postată pe pagina sa oficială de Facebook.

,,Mai avem și alte proiecte la care lucrăm, parte dintre ele sunt finanțate din fonduri europene. O parte dintre buzoieni s-au supărat pe mine-, poate este mult spus-, pentru că ne îndatorăm la Banca Mondială și nu facem pe fonduri europene. Aceste șapte proiecte sunt neeligibile pe fonduri europene; Doamne-ajută să vină Banca Mondială, pentru că ei nu finanțează decât proiecte serioase, au dobânzi foarte mici și pe perioade lungi de timp. Practic, rămânem cu obiectivele și nu se va simți în bugetul local sau în viața oamenilor din municipiul Buzău un astfel de credit, un credit de investiții, care ajută la dezvoltarea acestui oraș.
Avem pe fonduri europene 70 de milioane de euro, sper să creștem această cifră, o parte din contracte, de vreo cinci milioane de euro, s-a semnat deja, o altă parte se va semna în două-trei luni, astfel încât în doi-trei ani Buzăul să arate radical schimbat, din centrul orașului până la parcul de 45 de hectare de pe Digul Buzăului; dar vorbim și de marile străzi asfaltate și de multe alte proiecte frumoase, precum iluminatul public, care să ne ajute în demersul de a schimba pentru totdeauna fața Buzăului, și să atragem cât mai mulți investitori, buzoienii să aibă încredere în orașul lor și, bineînețeles, oricui ar veni în Buzău să îi placă ce vede aici”, a mai precizat Toma.

Buzoienii, chemați să voteze on-line

Banca Mondială, în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România și cu sprijinul autorităților publice subnaționale, a identificat o serie de proiecte prioritare cu impact metropo­litan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România.

Până pe 22 martie, cetățenii și actorii locali din România sunt invitați să ia parte la campania de consultare „Alege prioritățile orașului tău!” și să aleagă cele mai importante proiecte pentru orașul lor. Astfel, cetățenii din Buzău sunt invitați să se implice în ­ie­rarhizarea unor proiecte de dezvoltare strategice pentru comunitatea noastră locală, prin accesarea acestui chestionar: https://kwiksurveys.com/s/e7k9afsk

Selecția a avut loc în urma unor scrisori de solicitare din partea Băncii Mondiale către primăriile reședință de județ, consiliile județene și prefecturile din țară pentru identificarea unei liste de cel mult zece proiecte strategice, cu impact metropolitan. Proiectele selectate îndeplinesc următoarele criterii: sunt incluse într-un document strategic sau programatic existent (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, Planul Urbanistic General, Masterplanul General de Transport etc.); au un prag valoric minim, ajustat în funcție de capacitatea bugetară a fiecărei reședință de județ; nu au finanțare asigurată (în general, lista conține proiecte pentru care este necesară finanțare din fonduri UE, fonduri guvernamentale, sau alte surse).

Imboldul acestui exercițiu este de a identifica proiecte majore ce pot încuraja și ­cata­liza dezvoltarea principalelor zone metropolitane din România. În același timp, este esențial să se identifice care dintre aceste proiecte strategice sunt mai importante pentru fiecare comunitate locală în parte. Ca atare, până în 22 martie, cetățenii și actorii locali din România sunt invitați să se implice civic pentru viitorul orașelor lor, în cadrul campaniei de consultare „Alege prioritățile orașului tău!”, realizată în parteneriat și cu Urbanize Hub. Fiecare cetățean este încurajat să acceseze linkul către chestionar (kwiksurveys.com/s/e7k9afsk), să aleagă orașul său și să ierarhizeze proiectele generate pentru acel oraș, de la 1 la 10 (numărul de proiecte diferă ușor de la o reședință de județ la alta), în funcție de importanța și impactul asupra comunității locale și a regiunii metropolitane. La finalul campaniei va fi dezvoltată o listă finală de proiecte prioritare majore de dezvoltare urbană, atât pentru București, cât și pentru fiecare dintre cele 40 de reședințe de județ din România. Fiind agreate pentru prima dată atât de către administrația publică, cât și de comunitatea locală, aceste liste de proiecte vor putea informa deciziile viitoare de investiții pu­blice respectând o viziune comună.

Despre Buzăul de mâine…

Gepostet von Constantin Toma am Dienstag, 29. Januar 2019

DISTRIBUIȚI
loading...