Zi albă ca de ,,sfârşit de ca­lendar” în capitala României. A nins neîncetat mai multe ore, iar noi, oamenii, ne-am zbătut între coduri galbene şi portocalii, înotând prin zăpada proaspăt căzută şi prin viscol, cu maşinile ori pe jos, în drum către serviciu, întrebându-ne dacă anul acesta o să mai avem sau nu primăvară.

Informaţiile de vreme rea au curs neîncetat pe toate posturile de radio şi televiziune. Ne-au privit în mod direct şi, mai mult decât în alte zile, vineri am stat cu toţii cu urechile ciulite pe posturile de ştiri pentru a fi la curent cu starea drumurilor şi alte asemenea informaţii legate, în primul rând, de vremea de afară.

Dintr-o dată, puţin după prânz, au început să apară ştiri externe despre un atac terorist în sudul Franţei, revendicat de un adept al Statului Islamic. Din nou! Pfff… tristă amintire, îmi spun privind cu înfrigurare ecranul televizorului! Istoria se repetă la exact doi ani şi o zi de la atentatele din inima Europei, de la Bruxelles.

Atunci eram acolo împreună cu familia. Eram pe stradă, am văzut, am simţit şi am trăit pe pielea mea, la fel ca şi alţi români, experienţa terorii semănate între oameni de nişte demenţi care au ucis oameni nevinovaţi, aşa cum, de-a lungul istoriei au mai făcu­t-o şi alţi demenţi. Tot ce au aceştia în comun este demenţa, şi nu religia ori etnia. Încă un pas spre ”rutinizarea” terorismului contemporan, ca un fel de oboseală a repetiţiei care ne doare pe toţi deopotrivă, îmi spun cu tristeţe.

Terorismul este un fenomen global şi, văzut la scară largă, se întâmplă peste tot în lume, dar, oricât ar părea de cinic, ne interesează mai mult ce se întâmplă în Europa asta pentru că simţim instinctiv compasiune în mod direct proporţional cu apropierea geografică, cultu­rală, economică, trăim sub aceeaşi ,,mare umbrelă”, iar printre victime au fost, nu o dată, şi români de-ai noştri!

Am privit uimiţi şi neputincioşi către televizoare unde se transmiteau în direct ştiri din Franţa. Imaginile erau din localitatea Trebes, din faţa unui  supermarket, acolo unde un terorist islamist înarmat luase ostatici oameni nevinovaţi aflaţi în magazin. 

Arnaud Beltrame avea 45 ani şi era locotenent-colonel în Jandarmeria Franceză din departamentul Aude. A fost prin­tre cei care au ajuns primii la faţa locului. El s-a oferit să se lase pe mâna atacatorului în schimbul eliberării unei fete tinere, casieră în acel supermarket. După efectuarea schimbului de ostatici, jandarmul şi-a lăsat telefonul mobil deschis, astfel încât forţele de intervenţie din exteriorul clădirii au putut stabili momentul atacului în forţă, anihilându-l pe terorist şi eliberând ostaticii. Din păcate, din motive necunoscute, teroristul a reuşit să tragă mai multe gloanţe spre colonel, rănindu-l grav. Trei gloanţe i-au străpuns pieptul de erou, pe care îl oferise drept scut, făcându-şi datoria şi salvând astfel alte vieţi! A sfârşit în drum către spital în ciuda eforturilor depuse de medici . 

De şase ani, Arnauld Beltrame era cavaler al Legiunii de Onoare. Ca o ironie a sorţii, în decembrie anul trecut, a fost cel care a condus un exerciţiu de simulare a unui atentat în Carcassonne. Scenariul ales a fost tocmai un atac terorist într-un supermarket. Era căsătorit, nu avea copii. Ca mamă, m-am întrebat ce o fi în sufletul mamei lui, câtă durere să-i fi cauzat pierderea fiului ei? Însă am auzit declaraţia mamei lui şi m-a surprins, recunosc! Femeia a spus, cu voce calmă, că este mândră de acţiunea fiului ei şi că era sigură că el va merge acolo! Acest jandarm ,,a salvat vieţi, aducând onoare jandarmeriei şi ţării sale”, a declarat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. De această dată, eroul a fost locotenent colonelul Arnauld Beltrame… dar mâine? 

Din nefericire pentru noi toţi, ameninţarea teroristă este în creştere şi în acest an. Aşa ne avertizează experţii, în contextul în care mulţi combatanţi străini ai fostului Stat Islamic se întorc în Europa având cunoştinţe “high tech” despre arme, pe care le-au învăţat pe terenul de luptă, în Irak şi Siria. Aceste competenţe critice vor ajuta un număr tot mai mare de reţele operaţionale islamiste să înfiinţeze celule, să achiziţioneze armament, să comită atacuri complexe, folosind cu succes drone înarmate, maşini capcană şi este doar o chestiune de timp până când vor încerca să le folosească. Suntem conştienţi cu toţii de ameninţarea teroristă, dar totodată nu ne vom pierde credinţa în Dumnezeu şi ­spe­ranţa ca mereu se vor naşte eroi că jandarmul din povestea noastră de astăzi, iar viaţa va merge înainte!

DISTRIBUIȚI