Municipalitatea buzoiană este decisă să nu mai acorde niciun leu subvenţie pentru a menţine şi în această iarnă preţul gigacaloriei la 230 de lei, după ce, de ani buni, clienţii Regiei Autonome Municipale au primit căldură la jumătate de preţ, a anunţat, vineri, după şedinţa Consiliului Local, primarul Constantin Toma, care a explicat că va promova un proiect de hotărâre a deliberativului municipal prin care să se anuleze aceasta formă de sprijin în municipiul Buzău. ,,Avem o situaţie de urgenţă, în sensul în care această companie, RAM, are nişte pierderi incredibile (…) În acelaşi timp, cei care locuiesc în blocuri cu un apartament, cu două sau cu trei încă branşate la sistemul centralizat, trebuie să plătească suplimentar toată pierderea de căldură din interiorul reţelei şi nu este o treabă în regulă (…) Dacă Guvernul nu va da subvenţie anul ăsta, dacă nu avem treaba foarte clară, voi promova un proiect de hotărâre de Consiliu Local, prin care să anulăm subvenţia în municipiul Buzău, pentru că Buzăul trebuie să se dezvolte, nu mai putem subvenţiona totul”, a explicat primarul municipiului Buzău. Cu alte cuvinte, preţul gigacaloriei va creşte de la 230 de lei, cât este la acest moment, la 430 de lei.

Pe de altă parte, consilierii locali au aprobat, vineri, hotărârea referitoare la acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru familiile defavorizate. Printre acestea se află şi buzoienii care stau la bloc şi au venitul net de până la salariul minim pe economie, care pot primi până la 7.000 de lei pentru achiziţionarea unui alt sistem de încălzire, care să-l înlocuiască pe cel centra­lizat.

Cei care, însă, vor refuza să se debranşeze de la sistemul centralizat de încălzire, situaţia va deveni complicată. ,,Se va tăia branşamentul. Deci, treaba lor. Nu vor să-şi ia sistem propriu de încălzire, vor rămâne în frig, pentru că noi nu putem acorda de-a valma subvenţie şi la sărac, şi la bogat, pentru că nu este o treabă corectă. Gândiţi-vă, de exemplu, la blocurile acestea vizavi de Tribunal. Cred că marea majoritate a apartamentelor sunt cabinete de avocaţi. Noi subvenţionăm avocaţii? Ei au din ce trăi”, a mai spus Constantin Toma. Primarul susţine că măsura extremă a tăierii branşamentului nu este ilegală, atât timp cât există o situaţie de urgenţă, adică Regia Autonomă Municipală se află în imposibi­litatea de a mai oferi căldură clienţilor săi.

Guvernul se pregăteşte să scumpească încălzirea în sistem centralizat

Încălzirea locuinţei în sistem centralizat riscă să-i coste mai mult pe români, începând chiar din această toamnă, din cauză că CET-urile – adică “fabricile de agent termic” deţinute de stat sau de primării – au avut în acest an cheltuieli mai mari decât în 2017, arată un studiu publicat de Ziare.com. În aceste condiţii, ca să se asigure că ele pot funcţiona în continuare, statul vrea să le dea subvenţii mai mari. Singura problemă este că această majorare a sprijinului financiar va fi făcută cu banii oamenilor.

CET-urile sunt, de ­re­gulă, societăţi ale statului sau ale primăriilor care produc energie electrică, agent termic şi în unele cazuri, gaze, într-un regim pe care specialiştii îl numesc ,,de cogenerare de înaltă performanţă”. Ulterior, aceste societăţi livrează agentul termic pe care l-au produs către societăţi de genul Regiei Autonome Municipale buzoiene, care, la rândul său, îl distribuie către locuinţele populaţiei şi către toate celelalte spaţii din oraş încălzite în sistem centralizat.

La începutul acestui an, în doar 61 dintre cele peste 320 de oraşe din România mai existau sisteme centralizate de termoficare, iar în multe dintre aceste locuri CET-urile sunt vechi, slab tehnologizate şi produc agentul termic la costuri împovărătoare. Ca să nu lase, totuşi, aceste CET-uri să dispară, statul a decis, printr-o hotărâre de guvern, să le acorde subvenţii, încă din anul 2011. Subvenţiile, numite oficial bonusuri, sunt, de fapt, sume de bani pe care CET-urile le încasează, pe lângă preţul de vânzare a fiecărui MWh livrat.

Cuantumul acestei subvenţii plătite per MWh depinde de mai mulţi factori. Cu titlu general, însă, în trimestrul II al acestui an, sumele cu care s-a subvenţionat livrarea unui MWh au variat între 119,9 lei şi 127,3 lei. Banii pentru plata acestor subvenţii vin de la consumatori. Cu alte cuvinte, 2,2% din valoarea fiecărei facturi pentru agentul termic se duce pe plata acestor subvenţii pentru ,,cogenerarea de înaltă eficienţă”.

Problema este că, deşi sunt sprijinite financiar de stat de atâţia ani, multe dintre CET-uri au ajuns, totuşi, în insolvenţă. Iar dacă aceste ,,fabrici de agent termic” ar sfârşi în faliment şi ar dispărea, peste o cincime dintre oraşele României ar rămâne fără căldură şi fără apă caldă, pe termen nelimitat. În consecinţă, statul încearcă să le ţină în viaţă cu subvenţii. Cel puţin până în 2023, când Uniunea Europeană va interzice aceste plăţi suplimentare, pe care le consi­deră ajutoare de stat ce pot fi acordate doar pe termen limitat.

Până acum, potrivit legii, cuantumul subvenţiilor pentru CET-uri era recalculat anual. În 2018, însă, cheltuielile multor CET-uri au crescut brusc, din cauză că s-a scumpit gazul, iar preţurile certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon s-au triplat. În această situaţie, Autoritatea Naţio­nală de Reglemantare în domeniul Energiei (ANRE) apreciază că recalcularea anuală a cuantumului subvenţiilor este insuficientă pentru susţinerea funcţio­nării CET-urilor. În schimb, susţin specialiştii instituţiei, statul ar trebui să stabilească semestrial de cât ajutor au nevoie CET-urile. Guvernul a ţinut cont de concluziile ANRE şi se pregăteşte acum să modifice HG 1215/2009, în vederea reexaminarii semestriale a cuantumului bonu­surilor pe care le încasează CET-urile.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de modificare hotărârii de guvern, aflat în dezbatere pu­blică şi postat pe site-ul Ministerului Energiei, susţinerea financiară a CET-urilor îi va costa pe români. Mai exact, în documentul citat se arată că: ,,La nivelul ANRE au fost efectuate unele calcule estimative din care au rezultat următoarele: Există premi­sele creşterii contribuţiei pentru cogenerare cu aproximativ 35%, estimarea s-a realizat luând în calcul creşterea preţurilor gazelor naturale. De asemenea, există premisele creşterii preţului de producere a energiei termice livrate din centralele care au accesat schema de sprijin de tip bonus cu aproximativ 10%”.

Rămâne să vedem dacă acest proiect de modificare va fi adoptat sau nu în forma curentă. Dacă va fi adoptat aşa cum este, în perioada următoare facturile de încălzire ale populaţiei ar putea creşte începând chiar cu luna noiembrie a acestui an. Rămâne să vedem şi cu cât se va scumpi încălzirea locuinţelor, în funcţie de deciziile luate de Ministerul Energiei.