Veste bună pentru agricultorii buzoieni ale căror culturi au fost afectate de secetă/ “Canalul magistral Siret-Bărăgan”, trecut în administrarea Ministerului Agriculturii
Guvernul a aprobat prin ordonanţă de urgenţă trecerea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret – Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii pentru a fi inclus în programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România. Finanţarea se va asigura de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Obiectivul de investiții, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița, cuprinde două etape de realizare.
Etapa I a canalului magistral Siret–Bărăgan, cuprinde canalul pe zona acumularea Călimăneşti – Râmna, în lungime de 51,5 km, cu 5,7 km deja funcţionali, care vor fi transmişi bunurilor aflate în domeniul public al statului. Porţiunile de canal cuprinse între km 5+700 şi km 51+500, aflate în diverse faze de execuţie, vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa a II-a“, cuprinde canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, şi se va realiza conform prevederilor legale în vigoare.
La finalizarea obiectivului ”Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I-a” se va asigura condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili.
Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988, de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret.
Specialiștii spun că din canal ar putea fi asigurată apa necesară pentru irigarea în proporție de 80% a suprafeţelor amplasate pe malul stâng, “fără pompare” din lacurile de acumulare existente, în condiţiile în care consumul de energie electrică necesară ar scădea la jumătate. La aceasta s-ar putea adăuga pe lista de beneficii şi reducerea pericolului de inundaţii prin controlul apelor de suprafaţă, din precipitaţii, interceptate de lucrările canalului întrucât sunt prevăzute sisteme de drenaj şi desecare ce debuşează în văile ce intersectează canalul.
Si ce, pana acum nu putea sa-l foloseasca , sa-l termine, care-i treaba !?. Un Daea , habar nu are ce-i cu acest canal, de ce a fost facut , de cine , etc. Daea gandeste ca este ptr. a bea apa oaia. Adevarat ca si oile au nevoie, dar canalul tinteste mai sus si daca pana acum nimic nu s-a facut, apai cu Daea sa fiti voi sanatosi, niciodata nu se va clinti aici ceva. Vorbe ca si despre canalul Bucuresti – Dunare. Poate vreodata, in alte mandate (nu in asta si nici urmatorul daca avem tot un fel de „daea” pe acolo) intai sa se termine cu autostrazile astea ce toti se lauda ca le fac, Pitesti -Sibiu, Comarnic Brasov, Iasi- Cluj si dupa aia cu agricultura lui Daea. Este si aici o urgenta, dar mintea lui Daea , nu are cum sa cuprinda atatea griji. El este un hatru atat de simplu, ca nivelul lui de cunostinte si cultura nu-l depaseste pe al taranului de rand ce doar la cultura porumbului , graului si tutunului se pricepe, pe ici colo putintica viticultura si cativa pomi in curte ce niciodata nu s-a gandit ca trebuiesc si ei taiati sau stropiti. Asta-i Daea si uite cu-i i s-a dat canalul !