Nu-l voi putea vedea ­vreo­dată pe Victor Ponta altfel decât maimuţoiul, însoţit de proasta din dotarea Ministerului de Finanţe, umilit de preşedintele Traian Băsescu precum un şcolar prins cu tema nefăcută, care-şi caută salvarea cu ochii către ceruri. Sau ca prietenul lui Sebastian Ghiţă.  Ori ca omul care s-a baricadat împreună cu fostul premier Grindeanu în Palatul Victoria, gata să mai guverneze o dată România.

De aceea, nu am dat niciodată crezare vreunei afirmaţii ale sale, dată fiind obişnuinţa sa patologică de a minţi, nefiind egalat, poate, decât de actualul deţinător al portofoliului Finanţelor, dandyul cu nume de Orlando.

Cu toate acestea, mă văd silit să recunosc că fostul premier ar putea avea dreptate atunci când susţine că ştie adevăratul scop al marelui miting pregătit de Liviu Dragnea pentru sâmbătă. Pentru că, într-adevăr, aşa cum remarcă mai toţi cetăţenii care-şi folosesc cutia craniană nu doar pentru a-şi feri gâtul de ploaie, mitingul de susţinere a democraţiei, organizat chiar de cei care ţin cu tot dinadinsul să îi cânte prohodul, pare a nu avea niciun sens. Ba ar putea fi chiar riscant pentru liderul naţional social-democrat, care s-ar putea trezi cu câteva surprize din partea celor convocaţi sâmbătă, în pragul nopţii, să-l aclame.

Chiar deturnările succesive ale temelor mitingului spun că întâmplarea de sâmbătă are un scop mult mai ascuns. Să ne amintim. La început, a fost vorba despre familia tradiţională, care ar fi urmat să fie susţinută de o mare de oameni în fruntea cărora ar fi stat unul care (prea)curveşte cu o tânără ce ar putea să-i fie fiică şi un altul care încearcă acum, pentru a cincea oară, deliciile familiei tradiţionale. Apoi s-a vorbit despre susţinerea Vioricăi Dăncilă, pe care prădătorul de la Cotroceni ar vrea-o sub scut; nici asta nu prea ţine, dat fiind că, încet-încet, românii s-au obişnuit cu inepţiile pe care premierul le debitează pe bandă rulantă, în timp ce acesta devine din ce în ce mai puţin vizibil. Acum se vorbeşte despre susţinerea democraţiei. Serios?

De aceea, cum spuneam, înclin să îi dau dreptate lui Victor Ponta, care susţine că la mijloc ar fi un cu totul alt calcul, legat de faptul că,  vineri, cu o zi înainte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea pronunţa sentinţa în al doilea proces al lui Liviu Dragnea. Şi că acesta nu ar vrea decât să le arate pisica judecătorilor, cum că, a doua zi după sentinţă, Capitala va fi invadată de sute de mii de membri PSD, gata să apere democraţia, şi, de ce nu?, pe mult iubitul şi stima­tul Liviu Dragnea. Chiar şi faptul că au transpirat rapid în spaţiul public detalii interne legate de mitingul de sâmbătă – inclusiv organizarea manifestanţilor pe grupe, grupuri şi detaşamente (lipsesc cuibu­rile!) -, conduc către aceeaşi idee.

Ce îi scapă liderului naţio­nal social-democrat este faptul că, în urmă cu vreo 29 de ani, a mai existat un mult iubit şi stimat conducător, care a convocat un miting de susţinere a democraţiei populare în România, şi care s-a retras într-un mod ruşinos din fruntea partidului şi statului, trei zile mai târziu, pe plaiuri târgoviştene.

DISTRIBUIȚI
loading...