Municipalitatea ar putea apela inclusiv la Justiţie pentru a-l obliga pe directorul Muzeului Judeţean, Daniel Costache, să pună în aplicare condiţia pe care au pus-o moştenitorii replicii bustului avocatului Petre Stănescu, realizată de Constantin Brâncu­şi, în momentul în care au donat respectiva statuie către instituţia de cultură buzoiană – respectiv amplasarea acesteia în Cimiti­rul Dumbrava -, a anunţat, vineri, fostul ministru al Culturii Lucian Romaşcanu, purtător de cuvânt al organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, la conferinţa de presă a acestei formaţiuni politice. Romaşcanu a mai spus că dacă, până la 19 februarie 2020, când se marchează ziua de naştere a sculptorului român, bustul nu se va găsi în Cimitirul Dumbrava, va cere public demisia lui Daniel Costache.

„O altă chestiune, pe care am mai spus-o şi o repet şi acum, în care domnul director al Muzeului Judeţean de Istorie se poziţionează împotriva intereselor judeţului, este refuzul îndărătnic de a plasa bustul avocatului Stănescu – o copie a bustului, executată de Brâncuşi -, venind cu nişte argumente care nu se susţin, mai ales că am în faţă scrisoarea de donaţie care spune aşa: <Donatorii fac această donaţie cu condiţia ca ansamblul statuar să nu fie mutat de pe actualul amplasament stabilit chiar de autorul lucării, Constantin Brâncuşi>. Deci donaţia este făcută cu scopul şi are încărcătură de obligaţie juridică faţă de cel care primeşte această donaţie. Sunt convins că în următoarea perioadă vom mai avea nişte veşti legate de modul în care a condiţionat domnul director al muzeului plasarea acelui bust acolo – Primăria lucrează la acest lucru -, iar dacă până la anul, în ziua de 19 februarie, când se aniversează ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, nu vom avea bustul acolo, voi cere public demisia domnului director al Muzeului Judeţean, şi ne rezervăm dreptul, şi probabil Primăria îşi rezervă dreptul să acţioneze şi pe cale legală pentru restabilirea situaţiei corecte, aşa cum a fost ea menţionată”, a spus Romaşcanu.

Reamintim că, la sfârşitul lunii septembrie, cu ocazia deschiderii oficiale a Festivalului de Teatru ,,Chişinău pentru Buzău”, senatorul Lucian Romaşcanu transmitea ,,celebrului” director al Muzeului Judeţean să grăbească demersurile de a expune publicului bustul lui Petre Stănescu. „Lucrarea care stă în magazia muzeului trebuie să fie redată circui­tului şi să fie amplasată în Cimitirul Dumbrava, cu asi­gurarea domnului primar că va fi ferită de orice risc. Şi actul de donaţie al acestui bust precizează că trebuie expus în Cimitirul Dumbrava. Nu are niciun rost să stea ascuns într-o magazie (…) Brâncuşi în România există în vreo patru locuri, la Târgu Jiu, la Craiova, la Bucureşti, în sala Brâncuşi pe care am avut onoarea să o inaugurez, şi la Buzău, iar noi ţinem în ­ma­gazie un bust de o asemenea valoare culturală”, a declarat Lucian Romaşcanu.

De cealalată parte, directorul Daniel Costache insista ca bustul lui Petre Stănescu să fie expus în interiorul muzeului, susţinând că reprezentanţii instituţiei lucrează la o tematică specială încă de la începutul anului: „Bustul chiar urmează să fie expus, dar în actualele condiţii, el va fi expus la muzeu (…) Nu pot scoate lucrarea din muzeu pe semnătura mea până nu există un plan de protecţie şi pază, cu sisteme de securitate asumate, pe care noi nu avem cum să le achiziţionăm şi monta. Dacă Primăria vine cu un astfel de plan care să fie aprobat de către Poliţie şi Minister putem discuta mutarea lui în Cimitirul Dumbrava”, spunea Costache.

„Directorului Muzeului Judeţean se poziţionează mai de fiecare dată greşit”   

Subiectul bustului lui Petre Stănescu a fost redeschis de senatorul Lucian Romaş­canu după ce directorul Muzeului Judeţean a reintrat în atenţia opiniei publice buzoiene odată cu încheierea, fără strop de glorie pentru el, a scandalului privind suportul de curs de istorie a judeţului Buzău. După numai câteva zile de la lansarea respectivei lucrări didactice, arheologul Daniel Costache a semnalat, pe postul naţional de televiziune, mai multe aşa-zise erori pe care a susţinut că le-ar fi găsit în manualul opţional de istorie. El a făcut, apoi, reclamaţii către Ministerul Educaţiei Naţionale, Academia Române, Instituţia Prefectului şi către instituţii mai mult sau mai puţin avizate, reclamaţii prin care cerea, nici mai mult, nici mai puţin, obligarea Inspectoratului Şcolar să retragă res­pectivele manuale. Mergând pe prezumpţia bunei credinţe a petentului, doctor în arheologie, Academia Română a luat oarecum pe nemestecate observaţiile acestuia din memoriul-reclamaţie şi a recomandat Ministerului Educaţiei să ceară Inspectoratului Şcolar ,,măsuri urgente pentru retragerea din şcoli a acestei pseudo-lucrări de istorie”. La o analiză mai atentă însă, aceeaşi instituţie îşi revizuieşte punctul de vedere, arătând că s-a dovedit că ,,pseudo-lucrarea de istorie” este, de fapt, un manual care nu necesită decât mici intervenţii punctuale, şi de pe care elevii de clasa a VII-a pot învăţa fără grijă sub îndrumarea cadrelor didactice specializate.

Romaşcanu a spus, vineri, că buzoienii ar trebui să fie mândri de faptul că suntem singurul judeţ cu un asemenea manual şi că nu înţelege poziţia directorului Daniel Costache: „Subiectul săptă­mânii a fost legat de suportul de curs pentru clasa a şaptea la materia Istorie (a judeţului Buzău, n.r.); este un lucru foarte-foarte rău care s-a întâmplat, pentru că Buzăul este, din câte ştiu eu, singurul judeţ – prin strădania domnului primar Toma – care are un asemenea tip de suport de curs dedicat istoriei locale. Dacă au fost mici erori de concepţie sau de redactare, acelea puteau fi discutate cu autorii manualului şi nu îl înţeleg deloc pe directorul Muzeului Jude­ţean, şi nu-i înţeleg acţiunile acţiunile de a se plânge oriunde a avut posibilitatea despre o calitate – cum spune dânsul – îndoielnică acestui manual. Am avut onoarea să particip la întâlnirea domnului primar Toma cu preşe­dintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care este o autoritate de necontestat în domeniul istoriei, şi care, în primă instanţă, văzând demersul făcut de un director de muzeu judeţean, a avut o poziţie, iar după lecturarea manualului şi-a nuanţat poziţia, urmând ca un colectiv de cercetători ai Academiei să ne propună nişte mici ­modi­ficări. Conform scrisorii pe care a făcut-o publică şi domnul Toma, sunt nişte mici erori care nu pun sub nicio formă la îndoială calitatea acestui suport de curs. Trebuie să fim mândri că Buzăul are aşa ceva şi trebuie să susţinem aceste demersuri şi nu înţeleg absolut deloc poziţia directorului Muzeului Judeţean de Istorie, care se poziţionează mai de fiecare dată greşit”, a mai spus Romaşcanu.

DISTRIBUIȚI
loading...