Campania de promovare a oii, pe care ministrul Agriculturii, Petre Daea, ar fi vrut-o simbol naţional, începe să prindă contur şi în judeţul Buzău. Mai exact, se intenţionează ca, în cursul acestui an, cu ajutorul Direcţiei pentru Agricultură, să fie puse în funcţiune centre de colectare a lânii, în zonele de deal şi de munte din judeţ. Aproape 850 de beneficiari din judeţul Buzău s-au înscris până la 1 octombrie 2017, cu o cantitate de lână de peste 500.000 kilograme.

,,La nivelul judeţului Buzău avem în jur de 850 de beneficiari deja înscrişi în program şi mai sunt mulţi care ne întreabă dacă s-ar mai putea înscrie. Perioada a fost până la 1 octombrie 2017. Atunci când a apărut Ordonanţa de Guvern, am avut 45 de zile termen, timp în care am purtat discuţii cu posibilii beneficiari. Unii dintre ei erau sceptici, alţii au considerat că un leu nu înseamnă nimic şi noi am incercat să le explicăm că de fapt acesta reprezintă subvenţia”, spune Cosmin Florea, şeful Direcţiei Agricole Buzău.

Măsura de realizare a centrelor de colectare a fost luată în baza Hotărârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescători de ovine. Crescătorii de oi vor putea duce aici producţia de lână şi vor putea primi câte un leu pentru fiecare kilogram predat.

Pentru judeţul nostru, Direcţia Agricolă poartă deja discuţii pentru înfiinţarea a trei centre de colectare a lânii. ,,Unui punct cred că o să îi dăm drumul la Ruşeţu. Luni cred că o să ne întâlnim cu un investitor turc şi mai apoi cu încă doi agenţi economici, pentru că, practic, trebuie agenţi economici care să realizeze aceste puncte şi sperăm să agreeze condiţiile şi să se perfecteze contractul, pentru a înfiinţa un punct la Cernăteşti şi încă unul în zona Râmnicului, încă nu ştim exact locaţia”, a mai spus Cosmin Florea.

Creşterea oilor din rasa ţurcană are cea mai mare răspândire în rândul oierilor din România şi, implicit, şi la nivelul judeţului nostru. Pe de altă parte, crescătorii mai deţin şi ovine care au lână metisă, care provine din combinarea mai multor rase de oi şi nu este de cea mai bună ­ca­litate.

,,Interes este. Problema este că lâna nu este de foarte bună calitate, ceea ce este la nivelul judeţului Buzău. Ei sunt interesaţi mai mult de lână merinos, care este cea mai bună şi de foarte bună calitate; or, noi avem mai mult lână din rasa ţurcană şi foarte multă lână metisă, amestecată, care provine din rase încrucişate şi nu este o rasă pură. Acest lucru împiedică un pic, pentru că această lână trebuie sortată pe calităţi şi aici este o întreagă discuţie, pentru că şi preţul este ca atare. Adică fiind o lână mixtă, nu este aşa de bună şi atunci preţul va fi mai mic. De exemplu, la lâna merinos, un kilogram pleacă de la 3,5 lei şi ajunge la 5 lei; or, la noi, ­probabil că se pleacă de undeva de la 2 lei, plus 1 leu de la noi (ajutorul de minimis pe kilogram acordat de Ministerul Agriculturii, prin Direcţia Agricolă, n.r.)”, a adăugat şeful directorul Cosmin Florea.

Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu pe kilogram pentru lâna comercializată, cei înscrişi în program trebuie să depună la Direcţiile pentru Agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de plată sunt facturi, fila sau filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână ­co­mercializată. Potrivit Agerpres , ministrul Agriculturii, Petre Daea menţiona anul trecut, după încheierea etapei de înscriere a viitorilor beneficiari ai programului, că pentru 2018 se are în vedere înfiinţarea a opt centre regionale de colectare a lânii, aceste demersuri fiind necesare pentru a determina fermierii să nu arunce lâna. Demnitarul mai declara atunci, că valorificarea nu trebuie să se oprească ,,doar la vânzarea pur şi simplu a lânii”, adăugând că după acţiunea de colectare ,,încep activităţi”.

,,Lâna are folosinţe multiple, spre exemplu ca material termoizolant. De ce să nu începem şi industria lânii să o pornim în ţara aceasta? De ce să nu valorificăm? De ce să nu folosim acest mare produs în industria aceasta care a fost în România? (…) Preţul pe care îl obţinem prin valorificarea lânii şi preţul pe care îl acordăm de la bugetul de stat va fi un ­sti­mulent pentru a nu arunca lâna, pentru a valorifica. Ştiţi foarte bine, e o calitate impresionantă, la nivelul ţării sunt aproximativ 36.000 de tone, iar în acest program s-au înscris 32.000 de beneficiari. Acesta e un început foarte bun. (…) Până acum, până la această fază de preluare şi acordare a acelui leu pe kilogram, din această sumă pe care o dăm pe kilogramul de lână reuşim doar să acoperim costurile pentru tuns”, a spus atunci ministrul Petre Daea.

DISTRIBUIȚI
loading...