Buzăul a avut cel mai complet şi mai complex proiect de Centenar din România, în condiţiile în care guvernul nu a avut vreun proiect în acest sens, a spus primarul Constantin Toma într-un interviu pe care l-a acordat cu ocazia prezenţei în municipiu a ,,Caravanei Centenarului Filmului Românesc”, în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018. În interviul pe care l-a postat pe pagina sa oficială de Facebook, Toma a spus că valoarea proiectelor pentru Centenar s-a ridicat la peste un milion de euro doar în acest an.

,,Am alocat o sumă importantă, peste un milion de euro anul acesta – cred că suntem printre primele oraşe –, şi cu ceea ce s-a întâmplat la Buzău anul acesta şi ce se va mai întâmpla, pentru că încă nu s-a încheiat anul, cred că avem cel mai complet şi complex proiect de Centenar din România. Avem sigur două-trei proiecte care pot fi pe primele trei locuri din ceea ce s-a întâmplat în România de Centenar. Şi aceasta în condiţiile în care guvernul nu a avut un proiect de Centenar, de fapt”, a spus Toma.

El consideră că cea mai importantă manifestare din suita pentru Centenar a fost cea din 27 martie, la o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România, ocazie cu care a fost reabilitată memoria marelui om politic buzoian Alexandru Marghiloman: ,,De 1 Decembrie am înţeles că vom avea spectacol, vom avea defilare şi alte evenimente, dar cel mai important eveniment pentru noi a fost cel din 27 martie 2018, când am sărbătorit prima unire din 1918, când buzoianul nostru Alexandru Marghi­loman, primul-ministru de atunci, a făcut Unirea cu Basarabia. Am avut 20 de acţiuni din cele 100 şi sunt mândru şi onorat că am reuşit să îl reabilităm, pentru prima dată din 1925, de la moartea sa, pe acest mare patriot român”.

Primarul Constantin Toma spune că proiectelor dedicate Centenarului ar fi trebuit să li se acorde o mult mai mare importanţă: ,,Eu aş fi dat mai multă importanţă, pentru că, vedeţi, începem să ne pierdem încrederea în noi, nu mai ştim exact ce suntem; mai ales tinerii trebuie să îşi găsească un sens, să aibă încredere în această ţară, dar, din păcate, ceea ce se întâmplă acum nu ne ajută foarte mult. 30-40 la sută din populaţia României este plecată afară, vorbim despre aproape 6 milioane locuitori, şi, ce este cel mai dramatic, foarte-foarte mulţi tineri pleacă. Trebuie să facem ceva să ţinem măcar o parte dintre aceşti tineri pe loc, pentru că nu mai avem şanse de dezvoltare. Efectiv, şi la Buzău, care este un oraş mediu în România, suntem undeva cu şomajul sub 0,9 la sută şi fiecare firmă caută oameni să lucreze, iar buzoienii noştri lucrează în exterior. Trebuie să acumulăm acea masă critică de atractivitate şi de competitivitate, astfel încât să repatriem, inclusiv din Bucureşti; dintre cei 25 de elevi care am terminat la Hasdeu, 24 sunt în Bucureşti. Cred că în câţiva ani Buzăul va atinge această masă critică, pentru că ne-am propus, împreună cu tinerii, un proiect extrem de ambiţios, ca în 12 ani Buzăul să devină un oraş-magnet, o promisiune foarte interesantă, să adunăm atâta atractivitate şi competitivitate pentru locuitorii săi, pentru investitori şi pentru turişti încât să devenim un adevărat centru regional. Ne zbatem pentru acest lucru şi a început să ne iasă”, a mai spus primarul Constantin Toma.

,,Am avut deosebita onoare de a fi gazdele <Ca­ravanei Centenarului Filmului Românesc>, ce a poposit la Buzău în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018. Salut iniţiativa <Artis> de a aduce în prim-plan filmul românesc în anul Centenarului Marii Uniri. A fost o ocazie deosebită de a ne aduce aminte de realizările cinematografiei româneşti şi de a ne cinsti marii regizori, actori şi scenarişti. Ce poate fi mai frumos în acest an de Centenar decât de a promova în 100 de oraşe din România, 100 de filme româneşti prin care să ne reamintim istoria, cultura şi arta poporului nostru?”, a scris Toma pe pagina sa oficială de Facebook.

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Este foarte adevărat domnule Primar.
    Se văd toate pe care le-ați făcut, cu toate că se mai găsesc unii „Gică contra” care mai obiectează, însă poate că realitate mai există în observațiile lor.
    Însă foarte mulți din locuitorii zonei Dorobanți II , de la blocurile D12, D13, D14 , D15 și locuitorii străzii Gârlași care figurează ca asfaltată din str. Alexandru Marghiloman și până în Aleia Sportulurilor (vreo 35 de familii locuiesc la case), suntem DEZAMĂGIȚI.
    De anul trecut s-a promis că se va asfalta parcarea și aleile dintre blocurile menționate, unde de 40 de ani n-a fost
    asfaltat (locuitorii zonei aducând pe cheltuială proptie 2 camioane cu bazarcă, care afost împrăștiată manual de locatari) acum
    formându-se bălți pe timp
    ploios și colb de praf când
    nu plouă), precum și capătul străzii Dorobanți plină de cratere, însă nu s-a întâmplat.
    S-au trimis sesizări, au venit de la Gispodăria Urbană, au văzut și au plecat după ce au facut și fotografii…..nimic.
    Anul acesta am primit asigurări de la conducerea Primăriei, că zona se va asfata, la rugămințle dese adresate acesteia, însă surpriză; nici anul acesta nu se va întâmpla intrucât Compania de Apă trebuie să schimbe niște tèvi.
    Din discuțiile purtate de către unii locatari din zonă, s-a tras conclizia reală că parcarea în cauză unde sunt garduri și adăposturi de câini și pisici (bl.D13), bătător de covoare…etc., așa cum a mai fost descris, NU SE ASFALTEAZĂ ÎNTRUCÂT NU ESTE FĂCUT PROIECTUL ACESTEI ZONE.
    Strada Gîrlași putea fi asfaltată cu petice măcar. Utilajele erau parcate pe această stradă…
    Iar decă era o intenție serioasă, pentru rezolvarea situației se găseau soluții cu Compania de Apă să intervină urgent. Motive se găsesc mereu Domnule Primar, dar cele care ni s-au spus și de anul trecut și anul acesta, nu au fost adevărate.
    ESTE deosebit de neplăcut să fim duși mereu cu vorba.
    Așa cum vă știm, vă rugăm să luați în calcul rugămințile noastre.
    Dacă este nevoie mai facem sesizări atașând tabele cu cetățenii care locuiesc în această zonă.
    Avem speranțe și încredere că ne veți spune vești bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.