Vânzarea terenurilor în judeţul Buzău ia amploare. Mare parte din terenurile vândute de buzoieni au intrat în proprietatea unor italieni sau nemţi. Cel puţin aşa arăta situaţia la bilanţul realizat la finele săptămânii trecute de Direcţia Agricolă Buzău. Potrivit informa­ţiilor furnizate de directorul instituţiei, Cosmin Florea, un singur fermier român ar deţine în judeţul Buzău 7.500 hectare, restul terenurilor fiind cumpărate de străini. „Sunt anumite companii care achizi­ţionează,  şi pentru că au în faţă anumiţi români, nu ştim cine ar fi în spatele lor şi chiar nici acei fermieri români care achiziţionează nu ştiu pentru cine achiziţionează”, a declarat Cosmin Florea.

Se încearcă stoparea speculei

Explicaţii ar fi la întrebarea firească pe care şi-o pun chiar şi autorităţile: de ce se vând terenurile agricole şi, în special, de ce se vând străinilor şi nu oricum, pe bani puţini. Pentru a se pune stavilă acestui feno­men, sau cel puţin pentru a se mai diminua din activitatea samsarilor care cumpără terenuri la un preţ minim şi-l revând a doua zi  înzecit, autorităţile au gândit un proiect de lege care să-i oblige pe propiretari să nu înstrăineze terenurile cum­părate o perioadă de cel puţin zece ani.

De ce se vinde la preţ de nimic

„În general sunt oameni în vârstă, şi ştiţi şi dumneavoastră că nu mai există înaintaşi pentru aşa ceva, tineretul, copiii, renunţă la terenuri. Păcat că se renunţă aşa uşor şi păcat că se vând, unele şi pe preţuri derizorii, adică preţuri mici”, a spus directorul Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea. Cele mai multe terenuri au fost vândute în zonele cu potenţial agricol din judeţul Buzău. Astfel, zeci de hectare din judeţul Buzău de pe raza localităţilor Padina, Po­goanele şi Râmnicu Sărat au fost vândute către stră­ini.

Preţul unui hectar de teren în judeţul Buzău este, în medie, de aproximativ 2.000 de euro, mult mai ieftin decât în alte ţări ale Uniunii Europene.

Pe lângă fenomenul de îmbătrânire a populaţiei de la sate care ar constitui un factor ce determină pu­nerea în vânzare a unor terenuri, ar mai exista şi ale cauze generate de piaţă. Mai exact, mulţi se plâng de faptul că  producătorii autohtoni ar avea dificultăţi în a-şi vinde marfa, că nu găsesc tarabe la piaţă  şi nu sunt primiţi la supermarket. Toate aceste dificultăţi îi determină pe mulţi să renunţe la terenurile agricole.

DISTRIBUIȚI
loading...

2 COMENTARII

  1. Și Ungaria este în UE dar s-a stabilit că pământurile sunt maghiare și rămân ale maghiarilor. Ba, la Budapesta s-a formulat un program de dobândire de către statul ungar a pământurilor pe care ar dori să le vândă etnicii maghiari din Transilvania! Până și bulgarii au obținut o amânare cu 5 ani a liberalizării vânzării terenurilor de la 1 ianuarie 2014!
    Îmbogățiții români ai tranziției i-au vândut pe nimic străinilor pe frații lor săraci.Ca negociatori ai documentelor de aderare la UE, au acceptat incalificabila liberalizare a vânzării terenurilor agricole, deși liberalizarea era refuzată de condițiile cu totul inegale de șansă pentru români. Ca dirigenți politici ai României în perioada postaderare, au admis scadența fără a încerca măcar să o amâne, necum să-i tundă din efectele catastrofale previzibile. În acea perioadă s-au perindat la putere absolut toate partidele parlamentare, cu ciocoii lor, fără excepție. În bloc, clasa politică a consimțit și participat la exproprierea săracilor români, la ruperea românului de glie, la apropiata suprimare a României.

  2. Pamanturile nu mai pot fi lucrate, nu se merita. Se cheltuie mai mult cu lucratul , decat ce ei pe recoltat. Normal ca cetatenii doresc sa vanda, pe orice pret, macar sa se aleaga si ei cu ceva din mostenirea parintilor. Guvernele ce au fost si actualii de se gandeau de la inceput la infrastuctura, poate astazi ar fi avut destule atuuri sa cumpere terenurile de la cetateni si sa le faca profitabile. Dar nu a fost asa si normal ca vin altii la „pomana”. Asta s-a dorit de dupa 89, distrugerea a tot ceace aveam bun.

Comments are closed.