Delimitându-se, în ceasul al 25-lea, de politica dragnistă, pe care a susținut-o și aplaudat-o, PSD are de trecut, în următoarea perioadă scurtă de timp, câteva teste: rămânerea la putere, gestionarea conflictelor interne, care s-au acutizat în ultimele zile, marele minus de imagine și alegerile prezidențiale. De modul cum le gestionează ține supraviețuirea sa.

PSD refuză, deci, să plece de la guvernare; este decizia luată în CEx. Ceea ce nu reprezintă o victorie, nici o dovadă de putere, ci de disperare de a se salva ceva. Pentru social-democrați începe o perioadă foarte dificilă. De supraviețuire după epoca Dragnea. Politica ­de­zastruoasă a ultimilor ani a dus partidul la cel mai mic scor electoral din istoria sa, scor care deschide perspectiva pierderii prezidențialelor, și l-a izolat pe plan extern. În plus, PSD este măcinat de conflicte ­ge­nerate pe de o parte de acumularea de tensiuni și frustrări, iar pe de alta, de reașezarea faliilor de putere, ceea ce amenință să-l fragilizeze și mai mult.

Rămânerea la putere. Alegerile anticipate – spre care și unii lideri din PSD ar dori să împingă lucurile, de exemplu șeful PSD Vaslui, Dumitru Buzatu – pot fi motiv de tensiuni intrapartinice, deși reprezintă un subiect închis. Alegeri anticipate nu vor putea avea loc anul acesta, pentru că nu mai este timp. Constituția prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui României or, până la declanșarea propriu-zisă a unor alegeri anticipate ar trece câteva luni. Pentru că, tot potrivit Constituției, Președintele României poate cere dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Gestionarea conflictelor interne. Pe lângă cele generate de reașezarea faliilor de putere, este de așteptat ca altele să fie cauzate de noua linie politică pe care, se pare, va fi pus PSD. De exemplu, continuarea politicii lui Liviu Dragnea și a PSD referitoare la Justiție. La o zi după încarcerarea acestuia, Marian Oprișan, baronul de Vrancea care se visează candidat la prezidențiale, s-a delimitat de „PSDragnea”, acesta fiind, în accepțiunea lui, cel care a pierdut alegerile, și a declarat că „discuția pe Justiție a încetat în PSD. Cei care fură în comunitate să meargă la pușcărie”. ,,La fel, președintele interimar, Viorica Dăncilă, se deli­mitează de lupta cu „statul paralel”, aflată de doi ani pe agenda PSD și ALDE, și anunță virarea liniei partidului spre alte teme: „Pentru mine obiectivul principal acum este ce vom face de acum încolo și cum putem să acționăm pe perioada următoare, fără ca să avem în prim-plan justiția”. Cei apropiați de Codrin Ștefănescu, un fidel al lui Liviu Dragnea, înlocuit din funcția de secretar general al PSD, de Olguța Vasilescu, de Liviu Pleșoianu – care s-au făcut remarcați cu discursuri dure antijustiție – nu vor fi de acord cu această nouă linie de acțiune. „Nouă ani ați fost într-adevăr plecată. Plecată într-o realitate… paralelă. O realitate în care unii cu adevărat inteligenți, dar cinici, au reușit să vă convingă (nici nu era greu) că sunteți o mare personalitate a nației. În ce mă privește, cred sincer că la noua conducere PSD trebuie să meargă de urgență oamenii cu halate albe…”, a venit replica lui Liviu Pleșoianu, care se visează de multă vreme candidadtul PSD la prezidențiale. Rămâne de văzut câți susținători ai acestei idei vor veni lângă ei și câți vor rămâne lângă noua echipă de conducere.

O altă temă care va genera tensiuni este plasarea oficială a PSD pe linie suveranistă. Este un alt subiect care creează divergențe în interiorul PSD între tabăra urmașilor lui Liviu Dragnea – care, s-a văzut, a mers în ultima vreme pe retorica suveranismului și a po­pulismului eurosceptic, îndepărtându-se de discursul pro-european, ceea ce a determinat și o delimitare a Socialiștilor europeni de PSD și o izolare a acestuia – și noua conducere a PSD, care anunță că vrea să reia relațiile cu Socialiștii europeni.

Rămânerea la guvernare, dorită de conducerea PSD, este însă incertă. În Parlament, PSD nu mai are siguranța că se poate baza pe actuala majoritate parlamentară, mai ales că se așteaptă un val de traseism politic din partea un parlamentari PSD, în încercarea de a-și mai asigura un mandat la alegerile din 2020. În plus, intenția ALDE de a se retrage de la guvernare, după umilitorul scor din 26 mai, care a scos partidul din politica europeană, încurcă treburile și la nivel de alianță guvernamentală și la nivel de majoritate parlamentară. Soarta Cabinetului Dăncilă depinde acum de negocierile din Parlament făcute  între reprezentanții Opoziției, cei ai UDMR, ai Pro-România și parlamentari ai actualei coaliții majoritare, de a căror trădare depinde salvarea Guvernului sau înlăturarea lui prin moțiune de cenzură.

Marele minus de imagine. La înfrângerea de la europarlamentare – unde PSD a obținut cel mai mic scor electoral din istoria sa, jumătate din cel obținut în noiembrie 2016, la parlamentare – se adaugă încarcerarea lui Liviu Dragnea, intrat în pușcărie din funcția de președinte al partidului și al Camerei Deputaților. Condamnarea aceasta confirmă ceea  ce Opoziția, o parte a presei și strada spun de peste doi ani, și anume că toate modificările aduse legilor Justiției,controversate și abuzive, că tot războiul PSD cu Justiția au fost parte din planul de salvare de la zeghe a unui singur om. În plus, această condamnare face din PSD partidul – unicul din România – aflat în postura ca din șase președinți, câți a avut din 1990, doi să fi ajuns infractori de drept comun, Adrian Năstase și Liviu Dragnea, condamnați la închisoare cu executare, iar unul, Ion Iliescu, să fie pus sub acuzare, în două dosare penale, pentru infracțiuni contra umanității. Rămâne de văzut dacă noua conducere va reuși să reducă acest minus și să recupereze procentele electorale pierdute, până la următorul scrutin.

Alegerile prezidențiale. Cu șase luni înaintea celui mai important scrutin național, spre care se îndreaptă având alături peste 22% dintre votanți, PSD  nu are candidat pentru Președinția României. Iar Călin Popescu Tăriceanu, cel pe care ar fi putut miza ca rezervă, deși structurile inferioare ale partidului și membrii nu l-ar fi agreat, din orgoliu, este în momentul de față o opțiune care nu mai poate fi luată în calcul. Iar alte variante PSD nu are pregătite. Prezidențialele vor fi, deci, un test major.

Ce poate urma? Poate, o reformă reală și profundă a partidului – ceea ce e puțin probabil cel puțin pe termen scurt – și reconciliere cu familia Socialiștilor europeni și un discurs aliniat acestora, nu formațiunilor eurosceptice și extremiste. Poate, o înfrângere catastrofală la prezidențiale – care ar fi a patra consecutivă, din 2004.

La PSD se pune acum, așadar, problema supraviețuirii. Pentru prima dată în cei 30 de ani de existență. Rămâne de văzut dacă Viorica Dăncilă, care a preluat interimar conducerea partidului, va putea gestiona această criză sau dacă PSD alunecă în irelevanță, la un procent care îi va permite eventual rolul de partid-balama.

(Text publicat în ,,Puterea a Cincea”)

DISTRIBUIȚI
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.