27 de ani
de presa libera
Luni, Iunie 26, 2017 06:48 AM

Buzaul de ieri Buzaul de astazi

Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi / Școala comunității evreiești

de Valeriu NICOLESCU
Buzaul de ieri Buzaul de astazi  |
08.06.2017, 00:00
207

   Fotografia prezintă imobilul fostei școlii primare a comunității evreiești din strada Al. Marghiloman  nr. 27 (actualmente sediul Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei Municipiului Buzău), înființată în anul 1872.  Clădirea și terenul erau pe o suprafață de 9.640 m.p.

   A funcționat inițial într-un spațiu închiriat, apoi în localul propriu, dat în folosință la 24 august 1903. De la 1 septembrie 1912 se organizează și un curs gimnazial. De la doi institutori și 31 elevi în anul școlar 1903-1904, în 1918-1919 sunt înregistrați cinci institutori și 15 elevi la cursul primar și patru profesori și 93 elevi la cursul gimnazial.

   În 1925-1926 se preda ebraica, gramatica, aritmetica și istoria, iar joiam de la 16,00-17,00 era ora de lucru manual. Grădinița de pe lângă școală a fost inaugurată la 16 ianuarie 1927. Imobilul avea patru săli de clasă, cancelarie, spațiu pentru personalul de îngrijire și o debara.

   A fost desființată în conformitate cu prevederile Decretului nr. 167 din 3 august 1948, prin care se statua dizolvarea „oricărei asociațiuni cu sau fără  scop lucrativ, care au drept obiect organizarea și funcționarea unor școli particulare de învățământ” (în documentul respectiv sunt nominalizate și cele șapte asemenea instituții de la Buzău). A fost transformată în școală elementară de șapte ani, iar în anul 1961 a primit numele de Școala primară nr. 5.

Evoluția comunității evreiești la Buzău

   Buzăul este printre orașele din Muntenia cu o însemnată comunitate de evrei (medici, dentiști, avocați, profesori, giuvaiergii și tot felul de meseriași), organismul de conducere fiind constituit oficial în 1830, fiind reorganizat în 1855 (în 1930 cu circa 2.000 de suflete), în scopul de a promova interesele comune de cult și cultură. Prima sinagogă s-a ridicat în 1885, pe strada Al. Marghiloman, pe un teren cumpărat cu actul autentic nr. 81/1850, de către Bercu Haim tinichigiul și Iancu Bercovici, de la Nicolae Simion Mocanu, dar nefiind încăpătoare a fost demolată. S-a clădit apoi  un Templu (1910-1912), conform actului comemorativ din 24 mai 1909, inaugurat parțial în 1910, președintele comunității fiind H. Korn.

   Recensământul  din  30 iulie 1832 înregistra 2.567 locuitori (1.342 bărbați și 1.225 femei), 593 familii, 520 case, târgul de la acea dată fiind împărțit pe culori sau „văpsele”: galbenă, roșie (centrul orașului), albastră și ­nea­gră, fiecare cu câte două „mahalale” (Episcopiei, Grecilor, Sf. Îngeri, Broșteni, Banu și Sf. Nicolae).

   În 1877, Comunitatea a făcut donații pentru ambulanța sanitară „Sion”, condusă de Comunitatea evreilor din București și de un comitet de doamne. Membri ai comunității au luat parte la campaniile din 1913 (Cel de-al Doilea Război Balcanic) și 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial școala comunității devenind local pentru spital. În 1890 se menționează școala primară a Comunității  și o baie cu aburi (1890), despre care, un articol apărut în 1922, în presa locală menționa: „pe strada Al.Marghiloman, în spatele școlii Comunității evreiești, există baia centrală, ce rivalizează cu băile cele mai mari din București - aburi de vapor, de piatră, dușuri și putini în orișice zi”. Este amintită și în 1936, cu mențiunea că nu mai funcționa de patru ani.

   Cu actul autentic nr. 874/30 septembrie 1893, pe strada Clemenței (după 1930, maior Stelian Constantinescu) s-a achiziționat un teren de la dr. Constantinescu și L. Mănescu unde, în 1910, s-a construit Sinagoga meseriașilor (cumpărători Avram I. Schwartz, Oscar Finkelstein, Pană Leibu și Iosif Herman, meseriașii. A fost refăcută în 1928, iar cu actul de vânzare-cumpărare din 10 februarie 1909, Samuel Grünberg din Piața Daciei a vândut Epitropiei Comunității Evreiești o casă cu terenul aferent din strada Clemenței.

   Recensământul din 1896 a înregistrat 118 capi de familie și 566 persoane (304 bărbați și 262 femei), iar ca meserii: 36 croitori, doi mămulari, șapte tinichigii, doi hăinari, șapte tâmplari, doi tutungii, 12 speculanți, un alămar, un curelar, doi ceasornicari, patru giuvaergii, un birtaș (User Ancel), doi muncitori, trei marchitani, un hangiu (Haiter Marcovici), trei cafegii, un birjar, trei dascăli, trei povarnagii, doi măcelari, trei comercianți, un covrigar, un haham, un ciurar, șase rachieri, trei servitori, un argintar și un bărbier.

   În darea de seamă a administrației comunale din anul 1915, privind școlile din oraș, se menționează și numărul de  copii evrei, astfel: 25 la Școala primară nr. 1 băieți, 13 la Școala primară nr. 2 băieți, unu la Școala primară nr. 4 băieți, 20 la Școala primară nr. 1 fete, 11 Școala primară nr. 2 fete, una la Școala primară nr. 3 fete, două la Școala nr. 4 fete, iar la Școala primară a comunității izraelite, director Lazăr Mayer – 105 înscriși, 21 retrași, 66 promovați, 18 repetenți – 54 din Buzău și 51 din alte județe, îndrumați de patru institutori.

   La 29 mai 1930,  au fost comemorați, ca pretutindeni în țară, eroii căzuți în luptele pentru făurirea României mari, între care, la Buzău, și pe cei 27 ostași evrei morți în războiul de întregire: Emanuel Goldștein, Nicu Avram, Moritz Scheffer, Solomon Rosenberg, Avram Moisescu, Leon Panțer, Daniel Cocoș, Solomon Leibovici, Calman Catz, Calman Rubinștein, Ștrul Grünberg, Avram Eskenasy, Calman Moscovici, Smil Herșcu, Zigmund Segall, Filip Muncic, David Hornștein, Jacques Pascu, Naftan Hoffner, Iancu Stern, Moise Filip, Maier Brafman, Iancu Moise, Lazăr Veizer, Șloim Șac, Marcu Brană, Naftan Abramov. În același an s-a inaugurat sediul Societății Sportive „Macaby”, cu participarea lui Samuel Rappaport, Moise Rozenștein, Natan Grünberg, Marcel Zilberman.

   În anul 1931, Buzăul avea o populație de 39.954 locuitori (18.414 bărbați și 18.540 femei) din care 3.844 evrei (1.944 bărbați și 1.900 femei) și 727 de alte naționalități, dar în 1938 se mai indică doar 1.652 evrei, la dispoziția cărora exista și Biblioteca „Avram Costrici”, la 25 august 1940, cu 1.259 volume. În 1944 și-a desfășurat activitatea Comisia județeană pentru administrarea bunurilor expropriate de la evrei, din cei 47.000 locuitori cât număra Buzăul, 1.200 fiind evrei.

   Presa anunța în 1945 decesul lui Moritz Marcovici (născut în 1883), fost președinte al Comunității evreilor, directorul Băncii „România”, reprezentantul pentru județul Buzău al Societății de Asigurări „Naționala”, decorat cu ordinul „Coroana României” în grad de cavaler și Meritul Comercial clasa I, noua conducere fiind formată din: Moise M. Casapu, președinte; Haim Grimberg, vicepreședinte; I. Bernard Katz, casier; Florian Rapaport, Mayer Schwartz, avocatul Moise Zilberman, Sebastian Eskenazi, Samson Labis, Isac Finkelstein, Adolf Wasserman, Aurel Anghelovici, Samoil Grimberg, membri; membru de drept, rabinul Simion Bercovici, iar secretar general, Marcus I. Mayer.

   Un raport din anul 1947 consemna că în oraș, ca naționalități conlocuitoare, numai evrei, care se ocupau cu comerțul și „care s-au apropiat de partidele democratice”.

Comentarii

Acest articol nu are comentarii! Fii primul care comenteaza in legatura cu acest articol!

Stiri Agerpres

Liberalii se reunesc pentru a stabili delegația și mandatul cu care merg la Palatul Cotroceni
Luni, Iunie 26, 2017 06:02 AM

Liberalii vor stabili luni delegația care va merge la consultările de la Palatul Cotroceni în vederea desemnării noului premier și mandatul acesteia, a declarat săptămâna trecută președintele PNL, Ludovic Orban.

Consultări la Palatul Cotroceni cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier
Luni, Iunie 26, 2017 05:52 AM

Partidele parlamentare sunt invitate luni, la Palatul Cotroceni, pentru consultări cu președintele Klaus Iohannis în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

Rezultatele la Evaluarea Națională vor fi afișate luni
Luni, Iunie 26, 2017 05:48 AM

Rezultatele la Evaluarea Națională vor fi afișate luni până la ora 16,00, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației Naționale.

Fostul ambasador al României în Italia va fi audiat la Comisia de anchetă privind alegerile din 2009
Luni, Iunie 26, 2017 05:46 AM

Fostul ambasador al României la Roma în timpul alegerilor prezidențiale din anul 2009 Răzvan Rusu va fi audiat luni de către Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, a anunțat săptămâna trecută președintele comisiei, Mihai Fifor.

Social-democrații vor anunța luni numele noului premier; va fi validat la Comitetul Executiv
Luni, Iunie 26, 2017 05:30 AM

Social-democrații vor anunța luni numele noului premier, acesta urmând a fi validat de Comitetul Executiv Național care se va reuni la Palatul Parlamentului, după ce moțiunea de cenzură "România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor" a fost adoptată miercuri în plenul reunit al Parlamentului.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
25 Jun, 21:06 Adevarata drama
mihalcea florina a comentat pentru articolul UPDATE Cardiologul Adrian Negoiță, găsit decedat, sâmbătă dimineață, la locuința de la munte:
Dumnezeu sa-l odihneasca in PACE!
25 Jun, 21:02 Romania intre doi "ticalosi "
Chiriac Cristina a comentat pentru articolul România, între doi „ticăloși“ *):
Sunt de acord ca amandoi sunt niste ticalosi ,ca Romania nu va deveni un stat de drept atata timp cat cei doi o vor conduce.....e pacat de romanii care nu sunt informati si voteaza cu ei in speranta ca va fi mai bine.
25 Jun, 16:25 funcția de dr
ilie a comentat pentru articolul Peste 70 de posturi de directori de școli, scoase la concurs la Buzău:
La mine la scoală directorul nu stie sa trimită un mail, sa facă un tabel, mereu e reclamat....si nimic..nimic ..si multe alte simplitati si incapacitatidin partea lui...colegii, nimic si ei..nu spun, bineînțeles . NIMIC!de teama răzbunării acestuia.Dar ei nu intelleg ca nu are ce sa le facă.Cât sa fii de indiferent?!
Google PageRank Checker