Educație

Stagiu de pregătire profesională în Spania pentru 24 de elevi buzoieni, o experienţă culturală de neuitat

Sâmbătă, 20 aprilie, 12 elevi de clasa a XI-a ai Liceului „Grigore Moisil” se întorc din Spania, dintr-un stagiu de pregătire pe care l-au urmat în cadrul proiectului Erasmus+, intitulat  „Better Prepared for the European Labour Market”. La acest stagiu de pregătire cu durata de trei săptămâni, care are ca bază de pregătire domeniul  „Media”, au mai participat, în perioada 9-30 martie, alţi 12 elevi ai aceluiaşi liceu, din clasa a X-a.

Despre acest proiect, profesor Daniela Macadon, spune, în calitate de coordonator, că „este un proiect Erasmus + de formare profesională pentru elevi, propus pentru clasa Tehnician Operator Editare Text – Imagine. Prin acesta, 12 elevi de clasa a X-a şi 12 de clasa a XI-a, au participat la un stagiu de formare de trei săp­tă­mâni, unii în perioada 9-30 martie, iar ceilalţi de pe 30 martie, pe 20 aprilie, în Valencia, la companii. Am reuşit să obţin finanţare de 71.000 euro, prin care se asigură, în mare, tot ceea ce înseamnă deplasare, cazare şi masă, bani de buzunar, activităţi culturale, pregătire lingvistică şi a termenilor tehnici înainte de deplasarea în Spania, şi în Spania însuşirea cunoştinţelor de bază în limba spaniolă. Proiectul a permis celor 24 de elevi buzoieni dobândirea de competenţe tehnice specializate, de limba engleză profesio­nală,TIC şi interculturale, re­levante pe piaţa europeană a muncii”.

Cei 24 de elevi de la  „Grigore Mosil” se întorc acasă cu un document care certifică practica desfăşurată în firmele spaniole. „La finalul stagiului de pregătire, fiecare o să obţină un document de mobilitate EUROPAS – care confirmă că au făcut trei săptămâni în Spania, că au experienţă de muncă -, un certificat de participare şi un certificat de pregătire lingvistică în limba spaniolă, care atestă că au făcut 10 ore de pregătire”, spune profesor Daniela Macadon. Pe lângă un bagaj cuprinzător de cunoştinţe şi satisfacţia că li s-a oferit ocazia să producă ei înşişi diverse lucruri, aceşti copii aduc cu ei şi nenumărate experienţe culturale. Pentru ca dobândirea acestor competenţe şi calităţi să fie posibilă, elevii au avut acces la tehnica de ultim moment, la consumabile, precum şi la îndrumare din partea unor persoane care lucrează zi de zi în domeniu şi s-au implicat în procesul de definire al obiectivelor de învăţare, în evaluare şi certificare,  lucru care i-a şi motivat.

 „La noi, patronii sunt mai rigizi faţă de copii şi îi lasă doar să observe. În Spania au avut încredere ei. Copiii odată ajunşi în firme au lucrat la fel ca ceilalţi angajaţi fiind în permanenţă sub îndrumarea unui tutore. Acel tutore i-a fost alături fiecărui copil pe toată perioada stagiului, iar copilul vedea că cineva are grijă de el. Nu se supăra nimeni dacă există rebut. Copiii spuneau că nici nu puteau să facă rebuturi pentru că maşinile erau performante. S-a întâmplat odată şi nimeni nu le-a spus nimic pentru că ei considerau că înveţi şi din greşeli. La final şi-au făcut câte un produs; un copil a făcut pentru el şi pentru patronul firmei câte un tricou; a avut o mare satisfacţie să vadă că patronul purta tricoul creat de el. Au fost luaţi în serios”, spune profesor Irina Mihai.

Au luat contact cu tradiţiile din Valencia

Din altă perspectivă, proiectul din Spania poate fi privit şi prin ochii unui profesor îndrumător de practică al unor elevi de la un liceu tehnologic din Buzău care are ocazia ca, pe lângă noutăţi legate de partea de formare profesională, să le arate copiilor şi multe valenţe cultu­rale ale ţării gazdă. Acest profesor de specialitate pentru clasele de producţie media, Irina Mihai în cazul elevilor de clasa a X-a şi psihopedagog Valentina Cărbuneanu în cazul celor de a XI-a a avut ocazia să vadă în ochii copiilor bucuria acestei experienţe, pe care au împărtăşit-o în fiecare zi, atunci când po­vesteau cum a decurs o zi de lucru lângă un îndrumător în societatea spaniolă la care erau repartizaţi, fie că  împărtăşeau trăirile şi emo­ţiile generate de experienţa contactului cu tradiţiile valenciene. Am înţeles de la cadrul didactic Irina Mihai că pentru copii a însemnat o experienţă unică, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre ei, navetişti din comunele învecinate ale municipiului reşedinţă de judeţ, până la acea dată nu depăşiseră graniţele Bu­zăului.

 „Pe lângă experienţa căpătată, peste trei sferturi sunt copii care fac naveta, copii care nu ieşiseră din judeţ şi au ajuns într-o ţară străină. Am avut şansa să ne organizeze şi două excursii. Una într-un în parc naţional, rezervaţie naturală, într-un mediu zonă de munte şi apoi într-un oraş numit Calpe, o staţiune la Marea Medite­rană, un fel de perlă în zona valenciană. Pe lângă cele două excursii au avut şansa să vadă –  pentru că Valencia este un oraş al ştiinţelor şi artelor -, Oceanograful, un complex de acvarii. Erau super încântaţi să vadă că în tunelul respectiv – un tunel cu apă de jur împrejur – le trecea pisica de mare pe deasupra capului sau vedeau balena în stânga sau în dreapta lor. Apoi, au mers la bioparc, una dintre cele mai mari grădini zoologice din Europa, unde au văzut, de asemenea, animalele trăind în propriul lor habitat. Au avut şansa să prindă festivalul Las Fallas, care are loc în fiecare an pe 19 martie, de ziua Sfântului Iosif (Jose), unul dintre cele mai mari ;i zgomotoase festivaluri din Europa. Şi asta pentru că începând cu 1 martie şi terminând cu 19 martie, în fiecare zi, la ora 12 primăria din Valencia organiza un spectacol pirotehnic. Se închidea toată zona din dreptul primăriei şi toate străzile adiacente deveneau pie­to­nale şi oamenii veneau să vadă acest spectacol piro­tehnic. Fiecare cartier îşi construia o păpuşă care satiriza ceva. Seara se adunau în pieţe oamenii care dădeau note păpuşilor şi, într-un final, se alegea păpuşa câş­tigătoare. Aceea era salvată şi pe 19 martie, începând cu ora 21 seara, în fiecare cartier au început să fie arse aceste păpuşi printr-un joc de artificii. Impresionante erau şi femeile care defilau în costume populare. Cu o săptămână înainte, cam din 15 martie, au început să apară în oraş femei îmbră­cate în portul lor naţional şi mergeau pe străzi cu flori în mână pe care le duceau într-o piaţă unde era Bise­rica Sfântului Iosif unde era construită pe schelet de lemn Fecioara Maria cu pruncul în braţe şi au îmbrăcat această sta­tuetă cu flori”, povesteşte profesor Irina Mihai.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker