Sorin Lazăr, co-președinte al Conferinței interparlamentare pentru stabilitate, coordonare și guvernanță economică în Uniunea Europeană

În perioada 18-19 ­fe­bruarie 2019, la Parlamentul European de la Bruxelles s-a desfășurat Conferința interparlamentară pentru stabilitate, coordonare și guvernanță economică în Uniunea Europeană. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a camerei inferioare a Parlamentului a fost reprezentată la lucrări președintele acesteia, deputatul social-democrat de Buzău Sorin Lazăr, și de social-democratul Vasile Cocoș.

În prima zi a lucrărilor, Sorin Lazăr a fost co-preșe­dinte, alături de Jean Arthuis – președintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European – al Sesiunii privind cadrul financiar multianual post 2020 și a prezentat concluziile acestei conferințe. ,,Precizez că viitorul buget al Uniunii Europene trebuie să susțină Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, investițiile în infrastructură și în serviciile publice”, spune Lazăr într-un comunicat de presă.

Conform sursei citate, și a doua sesiune a conferinței, referitoare la prioritățile investiționale post 2020, l-a avut drept co-președinte pe deputatul Sorin Lazăr, care a subliniat că ,,Politica de Coeziune trebuie să rămână principala politică de investiții la nivelul Uniunii Europene”.

Viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene va trebui să răspun­dă mai multor provocări: ieșirea Marii Britanii, contributor important la bugetul Uniunii, definirea de noi priorități – migrație, securitate internă și protecția frontierelor, apărare -, locul acordat politicilor istorice ale UE, respectiv agricultura și coeziunea, care reprezintă acum peste două treimi din cheltuieli. Eurodeputații speră să ajungă la un acord cu Consiliul (statele membre) înaintea alegerilor pentru Parlamentul European în 2019, introducând în același timp o clauză de revizuire obligatorie pentru a lăsa viitorului Parlament European posibilitatea de a avea un cuvânt de spus. Pentru 2021-2027, Parlamentul European pledează pentru venituri mai importante, mai ales prin majorarea contribuției statelor membre la 1,3% din venitul național brut al UE-27 (fără Marea Britanie), adică 1.324,1 miliarde de euro (calculat la prețurile din 2018). În schimb, proiectul prezentat de Comisia Europeană în primăvară propune un plafon ceva mai scăzut, de 1,1%. PE vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creșterii și creării de locuri de muncă, luptei împotriva schimbărilor climatice. Totodată, PE consideră că alocarea de noi resurse în domeniile migrației, apărării și securității nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor agricolă și de coeziune.