27 de ani
de presa libera
Vineri, Aprilie 28, 2017 01:38 AM

Cultura

Slefuitorii de cuvinte / Medalion literar - Șerban Codrin

de Stan BREBENEL
Cultura  |
21.04.2017, 00:00
410

   Este pseudonimul lui Denk Șerban Ioan, ce s-a născut la data de 10 mai 1945 în București. Biografia familiei Denk este una deosebit de încărcată de fapte istorice.

   Pe scurt, aceasta ar fi următoarea. Numele germanic al familiei a fost românizat în acte, devenind Denc, Denca sau Dencă. Familia străbunicului a intrat în România prin Bucovina din Imperiul Habsburgic. Tatăl său a fost inginer pe Domeniile Coroanei la Ocolul Silvic Borca, județul Neamț unde, în 1949, a fost arestat cu soția și declarat „dușman al poporului”. Copilul Șerban a devenit elev în Neamț, apoi la Bacău. A fost înfiat de bunicul matern și adus în București, urmând cursurile liceului, cu numele Șerban Petrovici. Între anii 1963 și 1968 a frecventat Facultatea de Limba și literatura română a Universității București.

   După absolvire a reprimit actele de identitate cu vechiul nume. A fost, rând pe rând, profesor suplinitor, bibliotecar, bibliograf, director al Bibliotecii județene, consilier la Inspectoratul pentru Cultură, director al Centrului cultural Ionel Perlea și din nou director al Bibliotecii județene, toate numai în județul Ialomița. În presa li­te­rară a debutat în 1960 și editorial, în 1982, cu volumul „Imnuri către soare”. De-a lungul carierei a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen și a fost editor de reviste.

   Fiind cunoscut ca un mare meloman, s-a apropiat de mulți compozitori care au compus lucrări muzicale pe versurile sale. Îi amintesc pe câțiva: Theodor Grigoriu, Vasile Spătărelu, Ede Terenyi, Satoshi Tanaka (Japonia). Activitatea sa este recunoscută atât pe plan național, cât și internațional. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Și, pentru acest lucru, a fost desemnat președintele juriului la Festivalul „Primăvara poeților” din acest an, organizat de Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” Buzău.

   O caracterizare foarte exa­ctă i-o face apreciatul cărturar Theodor Codreanu: „O figură insolită a literaturii române contemporane este Șerban Codrin, scriitor polivalent, care și-a încercat forțele nu numai în poezie, dar și în teatru, în poemul în proză, în epopee și chiar în critica literară, ca teoretician și analist al poeziei create sub zodia artelor literare orientale/ nipone”. Opera sa este vastă, iar pentru epopee are un adevărat cult ce se datorează, în mare măsură, lui Ion Budai Deleanu. „Baladierul”, „Testamentul din strada Nisipuri” și „Rodierul”sunt doar câteva. Din ultimul volum am ales câteva cânturi spre exemplificare.

Fac dragoste cu muza poeziei,

Puștoaică savuroasă-în felul ei,

În loc de cărți preferă flori de tei

Și-și dă-într-atât frâu liber lăcomiei,

De-i scap din brațe rupt în paisprezece;

I-a fost amantă, însă cui n-a fost,

Preț pretinzându-i; ori dispreț de cost;

Eu îi repar pantofii; ea petrece;

Cu marii-inițiați în frenezie

Bea până face de magie haz

Și trădătoare numai din extaz

Aruncă-un semn cu ochiul: îmi va scrie,

Spre-orice delicii să avem motiv,

Cu degetul în palmă-un vers parșiv.

(*)

Cu poezia-în nefirești relații

Și coatele pe-o scândură de tei,

Nimicu-aprofundez, și-elucubrații:

Golit până la mijloc de idei,

Scriu chinuit într-un amurg cu lâna

De aur; doar pe-o rută spre Parnas,

Orfeu îmi face din plictis cu mâna,

Când urcă-în avion la business class;

De-emoții, tatuajele-mi transpiră

Și-ochi-mi ridic spre-o muscă din tavan:

Solemn, pe fuselaj gogește-o liră,

Iar stewardese-în cor aerian

Instrucțiuni recită, inspirate

De bardu-n funcție pe-eternitate.

(*)

De-aș fi Iisus, îngrijorat m-aș duce

La doctor să-i fac plângere: mă doare

Cum camuflați Pilat la drumul mare

Îmi răstignesc fântânile pe cruce;

De-aș fi Iisus; aș umple ­cu-a­nateme

Auruiferul tei, să-i moară floarea,

Când scânteiază-atotneștiutoarea

Nimic rodind în crengile supreme;

De-aș fi Iisus; luând-o pe-a­rătură

Cu inima cât un coșmar de-adâncă,

Fără căință-aș cultiva și încă

Pe-atât spini ideali la-înțepătură

Și-împodobit iluzii din trufie,

De azi spre ieri și mâine, pe vecie.

(*)

Oricât l-ați vrea-în butuci crăpat, și în

Surcele, teiul din Copou vă-apare

Bezmetică-înflorire de lumini

Într-o aceeași binecuvântare;

Degeaba, peste ziuă, din securi

Cârpelile-i tot măsurați, și golul,

Pe noapte-adună-un bocet de păduri

Și-încă pe-atâtea zodii-i dau ocolul;

Din pagubă, vă credeți blestemați

Că vă stropșește pe-urme nenorocul,

De-a furtișagul târâind un leaț

Să vă-întocmiți cu păgânie focul;

„Tăiați!”, urlați înfrigurați în vânt,

Să afle-un tei cât pătimește-un sfânt.

(*)

Nimic nu prevestește cântecul

De bucurie-în zbor al ciocârliei,

Prințesă fără simțul tragediei,

Credul neinspirată-între creduli;

Nimic nu-accelerează pe-înhămați

La vesel dricul gloriei pegașii,

Decât în bici să-i vindece hăitașii,

Încă-o sămânță de mistificați;

Nimic nu-mi bate-în inimă, nimic

Nu-îndeamnă teii spre acea-întâmplare

Să dea în nebunie sau în floare,

De să se rupă-în ceruri Carul Mic;

Nu are-un ban, dar umblă să se-îmbete,

De prost, nimicu-în soarele cu pete.

(*)

Aud cum cântă Dumnezeu la moara

De-vânt într-un amurg peste răchite

Și-mi spune într-un tei să sprijin scara

O dată cu povești nepovestite;

Aud pe miriști cum gonește, goală,

Goală-o căruță-a hoțului de stele

Stele desculțe, treze din greșeală

În țârâitul unor pui de lele;

Aud cum trupul mi se-îmbolnăvește

De resemnare; cărți și îndoială;

Un felinar, firesc de nefirește,

Aud cum pâlpâie de oboseală,

Pe când un pui de tren de-odinioară

Cu soarta joacă popa-prostu-în gară.

(*)

Iisus din Nazaret, când nu-ajunsese

Încă Hristos, nici Petru-în calendare,

Desculți umblau, cu poalele sumese

Și-iubire proroceau, mântuitoare;

La han, slujind o cană cu-apă rece,

S-a-împiedicat Pescarul de-o femeie,

D-alea cu banii jos: „Ia-i și petrece

Cu Blându-o noapte, după obiceie,

Ci mai cu molcomiș, să nu mi-l sperii…”

Spre cântători, în fugă desperată,

Uși se trânteau pe-un urlet al muierii,

Doar Bunul se mira: „Cu-Ajută-mi Tată,

Am izbăvit-o de-orice vătămare,

Ce bubă-avea sărmana-între picioare!”

 

Comentarii

Acest articol nu are comentarii! Fii primul care comenteaza in legatura cu acest articol!

Stiri Agerpres

Joi, Ianuarie 01, 1970 02:00 AM

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
27 Apr, 21:50 OMUL POTRIVIT INTR-UN LOC POTRIVIT
Ion a comentat pentru articolul Valeriu Șușnea, în conducerea Institutului Cultural Român:
Competenta, profesionalismul, dedicarea sunt calități indiscutabile pe care un manager le poate dovedi pentru a ocupa o funcție intr-un Consiliu de conducere, cum este cel al ICR. Doresc dlui Susnea sa ne vedem, de ce nu, in poziția de reprezentant ICR pe la New York sau așa ceva. Succes si felicitări!
27 Apr, 21:31 Incotro,PNL?
Viespea buzoiana a comentat pentru articolul Cristinel Romanescu, ales președinte PNL Buzău:
Probabil ca afacerile lui Cristi Romanescu vor prospera in continuare,dar PNL-ul "se va duce de rapa".Cine crede ca Romanescu poate fi un politician care sa scoata din mocirla morala in care se afunda PNL Buzau,ori este naiv,ori este rau intentionat.Asa cum il stiu pe Cristi Romanescu,este unpolitician pentru care e valabila zicala cu "interesu poarta fesu" si implicarea sa in politica are ca unica motivatie protejarea si dezvoltarea propriilor afaceri.In mod cert,el poate fi un bun manager,dar ca politician este precum un "pui de gaina" in mijlocul unui stol de ulii.Oricum,sunt ferm convins ca PNL-ul va insemna si va conta foarte putin in politica locala,iar reanimarea si revenirea dorite se amana sine die.
27 Apr, 20:10 Felicitari primului cetatean
Alt cetatean a comentat pentru articolul Înglodat în datorii la furnizori și la stat, Căminul de bătrâni de la Vintilă Vodă, în pericol iminent de desființare:
Bravo Domnul Marinescu , in sfarsit spune cineva ceva , ca pana acum totul a fost ,,secret de stat''
Google PageRank Checker