27 de ani
de presa libera
Marti, Mai 30, 2017 01:46 AM
dragaica

Cultura

Slefuitorii de cuvinte / Medalion literar - Șerban Codrin

de Stan BREBENEL
Cultura  |
21.04.2017, 00:00
989

   Este pseudonimul lui Denk Șerban Ioan, ce s-a născut la data de 10 mai 1945 în București. Biografia familiei Denk este una deosebit de încărcată de fapte istorice.

   Pe scurt, aceasta ar fi următoarea. Numele germanic al familiei a fost românizat în acte, devenind Denc, Denca sau Dencă. Familia străbunicului a intrat în România prin Bucovina din Imperiul Habsburgic. Tatăl său a fost inginer pe Domeniile Coroanei la Ocolul Silvic Borca, județul Neamț unde, în 1949, a fost arestat cu soția și declarat „dușman al poporului”. Copilul Șerban a devenit elev în Neamț, apoi la Bacău. A fost înfiat de bunicul matern și adus în București, urmând cursurile liceului, cu numele Șerban Petrovici. Între anii 1963 și 1968 a frecventat Facultatea de Limba și literatura română a Universității București.

   După absolvire a reprimit actele de identitate cu vechiul nume. A fost, rând pe rând, profesor suplinitor, bibliotecar, bibliograf, director al Bibliotecii județene, consilier la Inspectoratul pentru Cultură, director al Centrului cultural Ionel Perlea și din nou director al Bibliotecii județene, toate numai în județul Ialomița. În presa li­te­rară a debutat în 1960 și editorial, în 1982, cu volumul „Imnuri către soare”. De-a lungul carierei a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen și a fost editor de reviste.

   Fiind cunoscut ca un mare meloman, s-a apropiat de mulți compozitori care au compus lucrări muzicale pe versurile sale. Îi amintesc pe câțiva: Theodor Grigoriu, Vasile Spătărelu, Ede Terenyi, Satoshi Tanaka (Japonia). Activitatea sa este recunoscută atât pe plan național, cât și internațional. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Și, pentru acest lucru, a fost desemnat președintele juriului la Festivalul „Primăvara poeților” din acest an, organizat de Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” Buzău.

   O caracterizare foarte exa­ctă i-o face apreciatul cărturar Theodor Codreanu: „O figură insolită a literaturii române contemporane este Șerban Codrin, scriitor polivalent, care și-a încercat forțele nu numai în poezie, dar și în teatru, în poemul în proză, în epopee și chiar în critica literară, ca teoretician și analist al poeziei create sub zodia artelor literare orientale/ nipone”. Opera sa este vastă, iar pentru epopee are un adevărat cult ce se datorează, în mare măsură, lui Ion Budai Deleanu. „Baladierul”, „Testamentul din strada Nisipuri” și „Rodierul”sunt doar câteva. Din ultimul volum am ales câteva cânturi spre exemplificare.

Fac dragoste cu muza poeziei,

Puștoaică savuroasă-în felul ei,

În loc de cărți preferă flori de tei

Și-și dă-într-atât frâu liber lăcomiei,

De-i scap din brațe rupt în paisprezece;

I-a fost amantă, însă cui n-a fost,

Preț pretinzându-i; ori dispreț de cost;

Eu îi repar pantofii; ea petrece;

Cu marii-inițiați în frenezie

Bea până face de magie haz

Și trădătoare numai din extaz

Aruncă-un semn cu ochiul: îmi va scrie,

Spre-orice delicii să avem motiv,

Cu degetul în palmă-un vers parșiv.

(*)

Cu poezia-în nefirești relații

Și coatele pe-o scândură de tei,

Nimicu-aprofundez, și-elucubrații:

Golit până la mijloc de idei,

Scriu chinuit într-un amurg cu lâna

De aur; doar pe-o rută spre Parnas,

Orfeu îmi face din plictis cu mâna,

Când urcă-în avion la business class;

De-emoții, tatuajele-mi transpiră

Și-ochi-mi ridic spre-o muscă din tavan:

Solemn, pe fuselaj gogește-o liră,

Iar stewardese-în cor aerian

Instrucțiuni recită, inspirate

De bardu-n funcție pe-eternitate.

(*)

De-aș fi Iisus, îngrijorat m-aș duce

La doctor să-i fac plângere: mă doare

Cum camuflați Pilat la drumul mare

Îmi răstignesc fântânile pe cruce;

De-aș fi Iisus; aș umple ­cu-a­nateme

Auruiferul tei, să-i moară floarea,

Când scânteiază-atotneștiutoarea

Nimic rodind în crengile supreme;

De-aș fi Iisus; luând-o pe-a­rătură

Cu inima cât un coșmar de-adâncă,

Fără căință-aș cultiva și încă

Pe-atât spini ideali la-înțepătură

Și-împodobit iluzii din trufie,

De azi spre ieri și mâine, pe vecie.

(*)

Oricât l-ați vrea-în butuci crăpat, și în

Surcele, teiul din Copou vă-apare

Bezmetică-înflorire de lumini

Într-o aceeași binecuvântare;

Degeaba, peste ziuă, din securi

Cârpelile-i tot măsurați, și golul,

Pe noapte-adună-un bocet de păduri

Și-încă pe-atâtea zodii-i dau ocolul;

Din pagubă, vă credeți blestemați

Că vă stropșește pe-urme nenorocul,

De-a furtișagul târâind un leaț

Să vă-întocmiți cu păgânie focul;

„Tăiați!”, urlați înfrigurați în vânt,

Să afle-un tei cât pătimește-un sfânt.

(*)

Nimic nu prevestește cântecul

De bucurie-în zbor al ciocârliei,

Prințesă fără simțul tragediei,

Credul neinspirată-între creduli;

Nimic nu-accelerează pe-înhămați

La vesel dricul gloriei pegașii,

Decât în bici să-i vindece hăitașii,

Încă-o sămânță de mistificați;

Nimic nu-mi bate-în inimă, nimic

Nu-îndeamnă teii spre acea-întâmplare

Să dea în nebunie sau în floare,

De să se rupă-în ceruri Carul Mic;

Nu are-un ban, dar umblă să se-îmbete,

De prost, nimicu-în soarele cu pete.

(*)

Aud cum cântă Dumnezeu la moara

De-vânt într-un amurg peste răchite

Și-mi spune într-un tei să sprijin scara

O dată cu povești nepovestite;

Aud pe miriști cum gonește, goală,

Goală-o căruță-a hoțului de stele

Stele desculțe, treze din greșeală

În țârâitul unor pui de lele;

Aud cum trupul mi se-îmbolnăvește

De resemnare; cărți și îndoială;

Un felinar, firesc de nefirește,

Aud cum pâlpâie de oboseală,

Pe când un pui de tren de-odinioară

Cu soarta joacă popa-prostu-în gară.

(*)

Iisus din Nazaret, când nu-ajunsese

Încă Hristos, nici Petru-în calendare,

Desculți umblau, cu poalele sumese

Și-iubire proroceau, mântuitoare;

La han, slujind o cană cu-apă rece,

S-a-împiedicat Pescarul de-o femeie,

D-alea cu banii jos: „Ia-i și petrece

Cu Blându-o noapte, după obiceie,

Ci mai cu molcomiș, să nu mi-l sperii…”

Spre cântători, în fugă desperată,

Uși se trânteau pe-un urlet al muierii,

Doar Bunul se mira: „Cu-Ajută-mi Tată,

Am izbăvit-o de-orice vătămare,

Ce bubă-avea sărmana-între picioare!”

 

Comentarii

Acest articol nu are comentarii! Fii primul care comenteaza in legatura cu acest articol!

Stiri Agerpres

Ministrul Muncii: Nu primarii sunt cei care stabilesc salariile, ci Consiliile Locale cu reprezentanții sindicatelor
Marti, Mai 30, 2017 01:11 AM

Salariile vor fi stabilite de Consiliile Locale și de cele Județene cu reprezentații sindicatelor și nu de primari sau de președinții de consilii, a precizat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Venezuela: Opoziția dorește să mărească presiunea străzii
Marti, Mai 30, 2017 00:52 AM

Opozanții președintelui venezuelan, Nicolas Maduro, au defilat cu miile luni cu ambiția de a accentua presiunea asupra șefului statului și a proiectului său de revizuire a Constituției, transmite AFP.

Tenis de masă: Victorii pe linie pentru români, în preliminarii, la Mondialele din Germania
Marti, Mai 30, 2017 00:38 AM

Jucătorii români au obținut victorii în fazele preliminare, luni, în prima zi a Campionatelor Mondiale individuale de tenis de masă de la Dusseldorf (Germania).

Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020
Marti, Mai 30, 2017 00:29 AM

Bugetarii nu trebuie să fie speriați, pentru că ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020 sau de 43 de miliarde de lei până în 2022, a declarat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Alba Carolina, înconjurată de 100 de ori cu bicicleta de "omul cu cel mai bun job din lume"
Marti, Mai 30, 2017 00:04 AM

Britanicul Ben Southall, ajuns celebru în 2009 după ce a câștigat concursul pentru ocuparea ''celui mai bun job din lume'', organizat de Oficiul de Turism din Queensland (Australia), a înconjurat luni cu bicicleta de 100 de ori fortificația medievală din Alba Iulia, mai exact a făcut 100 de tururi ale Șanțurilor Cetății Alba Carolina, străbătând în total 270 de kilometri.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
29 May, 18:07 Profesori în stradă
Flory a comentat pentru articolul Profesorii buzoieni ies luni în stradă:
Cred că ar fi mai bine să mai muncească la clasă, că au niște salarii uriașe pt munca pe care o prestează. Unora dacă le ei manualul din față întră în panică și nu mai știu să predea!
29 May, 16:03 În memoriam Alexandru Oproescu
Ludmila Ungureanu a comentat pentru articolul In memoriam Alexandru Oproescu:
Suntem profund îndurerați la vestea de trecere la cele veșnice a celui care a fost Alexandru Oproescu , Om al cărții, un mare intelectual, scriitor, specialist de înaltă ținută profesională în biblioteconomie, fost director al Bibliotecii Județene ,,V.Voiculescu”, inițiatorul și fondatorul Biliotecii ,,Basarabia” din orașul Soroca. Merită cu prisosință gratitudinea noastră pentru realizarea proiectului - Biblioteca ,,Basarabia” , a fost și a rămas până la urmă cu sufletul alături de noi , cu idei îndrumătoare și cu un mare interes față de evaluarea bibliotecii, fiind ca o făclie în drumul pe care l-am parcurs împreună. A plecat la cer, lăsându-ne fără unul dintre cei mai iubiți și competenți îndrumători pe care i-am avut, apreciem și prețuim contribuția valoroasă a Domnului Alexandru Oproescu în susținerea activității Bibliotecii ,,Basarabia”, filială a Biliotecii Județene ,,V.Voiculescu” din Buzău și îi vom păstra mereu vie amintirea. Sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul bibliotecii ,,Basarabia”: Ludmila Ungureanu, Eleonora Sochirca, Silvia Dabija.
29 May, 15:36 Am mai spus-o dar se potrivește și aici!
Pixelu și analogia a comentat pentru articolul Insolvență sub semnul întrebării la producătorul de sticlă Gerom, după o privatizare lăsată cu condamnarea unui acționar al societății:
Este ca şi cum s-ar fi furat de la o fermă de stat o turmă de oi, să zicem! Se fac anchete peste anchete şi se condamnă vinovaţii: doi ciobani români care au furat, puşi de cineva, oile pe timp de noapte, cum altfel, de-a rămas ţarcul gol! Dar culmea, că oile, în loc să fie găsite la ei, sunt bine merçi la nişte păstori străini, care au pus deja alţi ciobani, tot români, care să le mulgă mai departe, de data asta doar în folosul lor! Curat murdar, cum ar spune nenea ăla, dar doar curat, spune justiţia română, care n-are treabă cu noii proprietari, nici cu recuperarea oilor, ci cu hoţii noştri, cărora nici nu mai are ce le confisca, deoarece bruma de bani pe care-i luaseră au băut-o într-o seară, dar şi-o iau cu suspendare! Ai lor, în schimb, sunt bine merçi! Dacă mai dispare o oaie, tot statul român le-o plăteşte, căci ei sunt asiguraţi! Justiţie românească, sau prostie omenească?!
Google PageRank Checker