Odată cu schimbarea guvernului, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLÎP) solicită noului ­exe­cutiv regândirea sistemului de finanţare a sistemului de educaţie şi alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest sector de activitate.

Păstrarea actualului mod de calculare, susţin sindicaliştii, a costului standard per elev/preşcolar înseamnă adâncirea subfinanţării şi scăderea calităţii actului educaţional ca principal efect.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că, după nouă ani de la introducerea sa,  acest cost standard per elev/ preşcolar poate fi numit „groparul” învăţământului preuniversitar. Stabilirea „din condei” a valorii costului standard în anul 2010, a însemnat lovitura de graţie dată învăţământului preuniversitar, acesta accelerându-şi prăbuşirea.

„Salarizarea trebuie făcută în funcţie de resursa umană şi nu de numărul de elevi”

„Este o problemă care afectează extrem de tare învăţământul românesc, în special cel gimnazial, şi care va avea ca repercusiuni reducerile de personal. A fost stabilit după ureche un cost standard per elev. Avem şcoli în Buzău care funcţionează cu minimul sau chiar sub minimul de elevi şi astfel nu se poate asigura salarizarea profesorilor. Salarizarea trebuie făcută în funcţie de resursa umană şi nu de numărul de elevi. Avem inclusiv instituţii de învăţământ cu doar 25 de elevi de la grădiniţă până în clasa a VIII-a. Aici banii se termină în două luni. Pe de altă parte, sunt şcoli cu profesori foarte bine pregătiţi, cu grade didactice şi vechime, cum este Hasdeul, unde cheltuielile salariale sunt mai mari. Aici banii calculaţi per elev ajung cu greu. Nu este corect să luăm banii de la unii care au peste numărul maxim de elevi ca să dăm la alţii cărora nu le ajung banii”, a declarat Ion Dobre, liderul Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Buzău.

De asemenea, potrivit comunicatului FSLÎP, acelaşi dezastru este şi în cazul costului standard pentru „bunuri şi servicii”, atât timp cât el a crescut de la 301 lei/an per elev/ preşcolar, valoarea din anul 2013, la 370 de lei în anul 2019. „Aşa s-a ajuns la situaţia de neacceptat într-o ţară normală, ca părinţii să aducă bani de acasă pentru supra­vieţuirea unită­ţilor de învă­ţământ. Aceasta este consecinţa faptului că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educaţie, în condiţiile în care, conform Legii Educaţiei, ar trebui să primească 6% din PIB”, se arată în comunicat.

 

DISTRIBUIȚI
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.