27 de ani
de presa libera
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:38 PM

Cultura

Români de excepţie care au promovat Buzăul / Ştefan Bârsănescu, pedagogul culturii

de Valeriu NICOLESCU
Cultura  |
31.08.2017, 00:00
422

   Personalitate emblematică a pedagogiei româneşti, Ştefan Bârsănescu, fiul lui Ştefan şi Maria, s-a născut în comuna Vipereşti, pe 6 martie 1895, unde urmează şi şcoala primară. Îşi continuă pregătirea secundară la Buzău şi la Seminarul ,,Sf. Andrei” din Galaţi (bacalaureat 1916) şi apoi la Universitatea din Iaşi, luându-şi licenţa în Drept (1919) şi Filozofie (1921). Tot în 1921 îşi trece şi capacitatea în Pedagogie. În 1925 obţine titlul de doctor în filosofie şi pedagogie, iar pentru desă­vârşirea pregătirii sale audiază la Zentral Institut fur Erziehung, precum şi la universităţile din Berlin, München, Jena, Leipzig (1923 -1924, 1929 şi 1931), cursurile unor profesori şi savanţi de prestigiu ai epocii, concepţiile acestora punându-şi amprenta asupra evoluţiei sale, astfel că va fi promotorul unei „pedagogii a culturii”, considerat pentru aceasta singurul repre­zentant autentic şi consecvent al acestui curent în România.

   În 1925, obţine doctoratul cu teza „Emile Boutroux – viaţa, opera şi filosofia sa”. A desfăşurat la Iaşi o strălucită şi îndelungată activitate didactică ca profesor la Liceul Internat şi Liceul Naţional (1921-1923), profesor şi director al Şcolii Normale ,,Vasile Lupu” (1921-1933), asistent universitar (1923-1933, catedra de Psihologie) şi apoi profesor de Pedagogie, după pensionarea în 1933 a lui Ion Găvănescu (1859-1949), re­ţinut ca profesor consultant). În tot acest timp a fost, alături de Titu Maiorescu, A. D. Xenopol, Alexandru Philippide ş.a., unul din marii profesori ai şcolii româneşti, ce a conferit o parte din faimă universităţii ieşene, la care şi-a adus contribuţia prin atitudinea spirituală şi prestaţia didactică, desfăşurată exemplar pe parcursul a jumătate de secol.  În 1937 a cunoscut direct o serie de centre pedagogice din Copenhaga, Jena, München, în anul 1963, fiind ales membru corespondent al Academiei Române.

Îndepărtat de la catedră de comunişti

   Potrivit publicaţiei Lumina, ,,Ştefan Bârsănescu“ a fost primul dintre cei 32 de absolvenţi ai primei promoţii de la Seminarul „Sfântul Apostol Andrei“ din Galaţi, cel mai bun elev al tuturor anilor de studiu, dovedindu-se un reprezentant de frunte al peda­gogiei româneşti, a cărui muncă ştiinţifică a fost încununată cu alegerea sa între membrii corespondenţi ai Aca­demiei Române.

   Este, se pare, singurul absolvent al Seminarului de la Galaţi devenit membru al Academiei Române. Între anii 1948 şi 1952, mai mulţi profesori şi asistenţi universitari, între care şi Ştefan Bâr­sănescu, au fost înde­părtaţi de la catedră de către comunişti. Fostul seminarist gălăţean a lucrat un timp ca laborant la Politehnică, apoi la Institutul pentru Perfecţionarea Personalului Didactic din Iaşi (1955-1956), după care a revenit la catedra sa de pedagogie din universitatea ieşeană, de unde s-a pensionat în anul 1965.

   La 21 martie 1963 este ales membru corespondent al Academiei Române, iar mai târziu membru al Asociaţiei Savan­ţilor Celebri Contemporani din Chicago (SUA).

   Marele pedagog de la Iaşi a fost un autor fecund, opera sa însumând 30 de volume, 17 manuale pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi peste 500 de studii publicate în periodice din ţară şi stră­inătate. „Opera scrisă a lui Bâr­sănescu - constata un alt specialist în pedagogia românească (Stanciu Stoian) - este bogată…, de ţinută academică, erudită şi precisă.“

   A trecut la cele veşnice în ziua de 6 noiembrie 1984, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi. Contribuţiile sale în domeniul pedagogiei sunt apreciate de specialişti la superlativ, fiind considerat „cel mai de seamă istoric al tradiţiilor pedagogice din ţara noastră“ (Ionel Maftei). „Şte­fan Bârsănescu este, incontestabil, prin «Politica culturii în România» (Iaşi, 1937; reeditare Editura Polirom, Iaşi, 2003), întemeietorul politicii edu­caţiei ca domeniu de cercetare a ştiinţelor educaţiei în spaţiul academic românesc şi unul dintre primii teoreticieni şi metodologi ai domeniului în lume“ (prof. Carmen Creţu).

   Profesorul Bârsănescu ară­ta elementele principale pe care trebuie să se axeze activitatea profesorului de religie: doctrina, cultul şi istoricul dezvoltării religiei. Preocupându-se în mod responsabil de transmiterea către elevi a cunoştinţelor necesare, proprii acestor elemente, profesorul ajunge şi la finalitatea religiei ca obiect de studiu: „Să deş­tepte şi să întărească nă­zuinţa şi dorul după tot ce-i divin, după tot ce-i sfânt“, iar prin aceasta „individul va încerca atunci o valorificare a existenţei în spiritul doctrinei religioase“.

   Abordând problema edu­caţiei religioase, Bârsă­nescu recunoaşte că este „unul din capitolele cele mai însemnate, dar şi din cele mai grele ale pedagogiei“. Potrivit marelui pedagog, scopul esenţial al educaţiei religioase îl reprezintă „credinţa într-un principiu suprem, creator şi conducător al universului“, căruia i se adaugă alte finalităţi importante: „subordonarea vieţii noastre acestui principiu“ care duce la sfinţenie, formarea la copil a deprinderilor de trai religios.

Autorul primului studiu comparativ privind politicile culturale

   A elaborat studii, manuale, a întreprins cercetări de istorie a şcolii şi a ideilor privind educaţia, fiind autorul a 30 de volume şi peste 600 de articole, studii şi comunicări ştiinţifice, publicate în ţară şi în stră­inătate. În scrierile sale din anii 1930-1946 – „Pedagogia” (1932), „Didactica” (1935), „Politica culturii în România contemporană” (1937), „Tehno­logia didactică” (1939), „Pedagogia practică”  (1946) - a pus în evidenţă caracterul complex al actului educativ, pe baza unei atente analize a „politicii culturii” din România deceniile trei şi patru, cu accent pe politica şcolară.

   A mai publicat: „Istoria pedagogiei româneşti”, „Schola latina de la Cotnari”, „Academia domnească din Iaşi”, „Educaţia estetică” (colab., 1961), „Schola Greca e Latina din Târgovişte” (1966), „Pagini nescrise din istorii culturii româneşti” (1971), „Dic­ţionar cronologic. Edu­caţia. Învă­ţământul, gândirea pedagogiei în România” (colab., 1978), „Medalioane pentru o pedagogie a modeelor” (1983),  lucrări întemeiate pe cercetări laborioase, considerându-se că poporul roman se poate afirma prin cultură, interpretările ţinând de erudiţia autorului.

   A fost, totodată, iniţiatorul şi autorul unei premiere editoriale de epistemologie pedagogică, autorul primului amplu studiu comparativ privind politicile culturale, autorul primei lucrări româneşti de pedagogie practică şi al primei lucrări ample şi sistematice de pedagogie agricolă, cel mai prodigios istoric al instituţiilor de învăţământ şi educaţie şi al gândirii pedagogice româ­neşti. Savant erudit, de lar­gă deschidere umanistă, Ştefan Bâr­sănescu s-a afirmat ca atare în context naţional şi european, ca o personalitate remarcabilă ce s-a dedicat şcolii, educaţiei, culturii şi ştiinţei româneşti.

Comentarii

Stefan Barsanescu (31 Aug, 11:28)
Miruna Constantinescu

Am avut onoarea sa-l am profesor !

Raspunde

Stiri Agerpres

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a vorbit cu ambasadorul Italiei despre cazul româncei sechestrate
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:27 PM

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a vorbit, joi, cu ambasadorul Italiei, Marco Giungi, despre cazul româncei sechestrate timp de 10 ani în peninsulă, anunță un comunicat al ministerului, transmis AGERPRES.

Cătălin Ivan: Există un grup în PSD, tot mai mare, care lucrează la un nou proiect
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:25 PM

Grupul de social-democrați care lucrează în prezent la un nou proiect pentru PSD își va face publice ideile la începutul anului viitor, a declarat joi europarlamentarul Cătălin Ivan.

Rugby: Cel puțin o treime din membrii Consiliului federației internaționale de resort vor fi femei
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:23 PM

Cel puțin o treime din membrii Consiliului federației internaționale de resort vor fi femei, începând de anul viitor, a anunțat joi conducerea World Rugby (WR), care a menționat că dorește să acționeze în continuare pentru egalitatea de gen la toate nivelurile organizației.

Dragnea anunță că nu va accepta invitația președintelui Iohannis de 1 Decembrie
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:23 PM

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, joi, că nu va accepta invitația președintelui Klaus Iohannis la parada de 1 Decembrie, dar că va fi prezent la un alt eveniment dedicat Zilei Naționale.

Dragnea, despre moțiune: Ne-am îngrijit să avem colegi în sală, ca să le asigurăm cvorum
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:22 PM

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat, joi, că textul moțiunii de cenzură a fost "plin de invective, de minciună" și a adăugat că parlamentarii PSD au fost prezenți în sală pentru a asigura cvorumul necesar.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
23 Nov, 11:46 si-a vazut sacii-ncaruta
Muzgoci fripturistul a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
Se vorbeste despre o euglena care s-a tarat toata viata sa-i fie cald lui si numai lui.A plecat sa distruga si Patarlagele precum a facut cu Nehoiu.Apropo;a inceput sa functioneze central din Nehoiu?
23 Nov, 11:28 De ce?
sorin a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
StimATA REDACTIE A ZIARULUI de ce nu mai postati comentariile la articolul de mai sus? A telefonat MUZGOCI sau dl.Ciolacu sa nu mai postati.Chiar daca nu mai postati,lumea stie cine este domnul Muzgoci.Dl Muzgoci=superficial,impostor .
23 Nov, 10:24 IMPOSTOR
NEHOIANUL a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
Da paraseste functia de consilier judetean,deoarece vrea sa ajunga dir.la ITM-BUZAU.Sa angajat la primarie la PATARLAGELE sa poata primi calitatea de functionar public.Referitor la spagile care le lua la PDL NEHOIU este perfect adevarat.
Google PageRank Checker