Carmen POPA,
purtător de cuvânt RER SUD

La platformele de gunoi din aproape tot municipiul este jale. În containerele pentru deşeu menajer găsim reciclabile, în containerele sau pubelele galbene  sunt deşeuri menajere, în pubelele verzi destinate ambalajelor din sticlă sunt aruncate la grămadă tot felul de alte deşeuri, deşi containerele galbene şi pubelele verzi sunt inscripţionate cu autocolante mari în care se explică clar ce trebuie să  pună cetăţeanul în ele.

Buzoienii au primit şi informări, afişe pentru fiecare apartament. Bunăvoinţa înseamnă să prindem o astfel de informare pe uşa frigiderului cu magneţii care nu lipsesc de pe aceste tipuri de electrocasnice. Apoi, până ne obişnuim cu separarea deşeurilor, să ne ajutăm citind informarea înainte de a  arunca la coş orice obiect de care nu mai avem nevoie. Ar trebui să fie simplu.

Începând din noiembrie 2014, buzoienii beneficiază de toate mijloacele necesare colectării selective. Începând cu implementarea sacului galben, pe care l-au primit atât cetăţenii care locuiesc la case, cât şi locatarii de la blocuri, deserviţi şi admi­nistraţi de asociaţiile de proprietari, cu toţii au la dispoziţie diverse modalităţi de colectare separată a deşeurilor. Mai exact, locuitorilor de la case li s-au distribuit pubele negre pentru deşeurile menajere, pubele maron pentru deşeurile vegetale biodegradabile, saci galbeni pentru deşeuri reciclabile, dar şi posibilitatea de a colecta ambalajele din sticlă în ziua de marţi a fiecărei săptămâni. Recipientele puse la dispoziţie de RER SUD SA sunt acordate în custodie, cu posibilitatea de a fi înlocuite gratuit atunci când se deteriorează sau când sunt furate.

Înaintea fiecărui demers de implementare a colectării selective a deşeurilor s-au iniţiat campanii de promovare şi informare, în toate mijloacele media locale. Dar, cea mai importantă cale de transmitere a informaţiilor despre modul în care trebuie să colectăm corect a fost şi va rămâne cea a discuţiei directe, prin informare din uşă în uşă, din casă în casă. Abordarea directă de la om la om este mijlocul cel mai eficient de comunicare a unui mesaj, mai ales atunci când este vorba despre schimbarea stilului de viaţă şi a unor rutine de zi cu zi.

Dacă, până în 2014, buzoienii puneau toate deşeurile generate în gospodărie într-o singură pubelă, care era ridicată cu o singură maşină, acum patru maşini diferite deservesc cetăţenii din urbe. Fiecăruia dintre aceşti cetăţeni le-au bătut la poartă sau la uşă, de mai multe ori, agenţii de comunicare din cadrul departamentului de profil al  RER SUD SA, atât cu afişe, informări scrise, reinformări şi discuţii directe. Toate acestea au avut ca scop familia­rizarea buzoienilor cu noul concept de colectare selectivă a deşeurilor, cu formarea unor deprinderi noi fiecărui cetăţean.

Echipa de comunicare s-a aflat constant în teren, la monitorizarea platformelor de depozitare a deşeurilor din cartierele de blocuri. Pe orice fel de vreme, ploaie, ger, călduri sufocante, de dimineaţă până seara, agenţii de comunicare au fost prezenţi lângă pubelele şi containerele din spaţiile special amenajate pentru depozitarea deşeurilor, pentru a îndruma fiecare cetăţean care îşi aruncă gunoiul în legătură cu destinaţia diferitelor tipuri de deşeuri. Zilnic, s-au confruntat cu ironiile şi cinismul celor care nu înţeleg că a colecta separat deşeurile înseamnă a ne păsa de propria sănătate şi de sănătatea copiilor noştri. Dincolo de orice normă legislativă şi de argumentul amenzilor, atu­nci când vorbim despre gunoi, vorbim despre curăţenie, care este direct legată de sănătate.

Oare nu ne pasă ce lăsăm copiilor noştri?

Se pare că nu ne pasă ce viitor pregătim copiilor şi nepoţilor noştri, atât timp cât nu înţelegem că, dincolo de uşa casei noastre, mediul în care trăim este tot al nostru. În faţa porţii, în faţa blocului, suntem responsabili de curăţenia şi aspectul plăcut al locurilor pe unde trecem, iar platforma de gunoi este şi ea o extindere a coşului de gunoi din casă, unde, este adevărat că nu ajung scormonitorii. Numai că nu ei sunt de vină pentru ceea ce punem în sacul galben. Nu scormonitorii umplu sacul pentru reciclabile cu pamperşi pentru copii şi adulţi, cu resturi de carne şi peşte ori cu alte deşeuri menajere.

În partea occidentală a Europei, amenda este cea care l-a civilizat pe englez, pe neamţ, pe francez sau pe italian. Oricât de incomod este acest adevăr, ne pasă mai mult de buzunar decât de sănătate. Responsabilizarea prin amendă este o cale netezită de lege şi uşor de aplicat, prin sesizarea instituţiilor abilitate să îi sancţioneze pecuniar pe cetăţeni. RER SUD a ales însă calea răbdării şi a promovării exemplului frumos, acolo unde există. Dar, din păcate, exemplul frumos îl regăsim în puţine situaţii. Ne place să fie curat, dar să facă altcineva curăţenia, este frumoasă colectarea separată a deşeurilor, dar incomodă întrucât presupune un pic de organizare şi de efort.

În perioada interbelică, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural – la ţară, cum se spune -, situaţia era total diferită. Ştim asta din poveştile bunicilor, iar ceea ce ne povestesc pare rupt dintr-o lume paralelă cu cea  care trăim. Români care păstrau curăţenia locurilor  care trăiau. Aici, în România, o ţară în  care le era drag  trăiască şi pe care o îngrijeau cum ştiau mai bine. Heirupismul de mai târziu a adus cu sine dezrădăcinarea şi sentimentul că localităţile urbane care au fost populate forţat nu le mai aparţin. “Omul sfinţeşte locul” a fost înlocuit cu “altul trebuie să sfinţească locul”. Poveştile din alte vremuri sunt o lecţie de viaţă, la care trebuie să apelăm atunci când ne pierdem reperele.

Respectul pentru curăţenie înseamnă respect pentru sănătate. RER SUD SA face toate demersurile pentru ca oraşul în care trăim să fie unul curat. Numai că aceste demersuri aşteaptă încă răspunsul buzoienilor. Doar împreună reuşim să avem un oraş curat. Iar împreună înseamnă RER SUD SA şi buzoienii, toţi de aceeaşi parte a baricadei.

DISTRIBUIȚI
loading...